Timpul Liber- PC Magazine Romania, Aprilie  2001

NetOrtodoxie românească

Dan Iancu

S-ar părea că în lumea uneori frivolă a internetului nu ar fi loc pentru pagini dedicate aşezămintelor religioase. Dar cum a nu fi înseamnă o desprindere de lume şi nu acesta este scopul bisericii, există situri ce prezintă astfel de aşezăminte. Voi încerca să vă ofer câteva legături de unde să purcedeţi la drum. Aprecierile se referă la aspectul estetic, evident, nu în mod primordial la informaţiile prezentate şi la diferitele adăugiri ce fac din situl respectiv un loc atractiv. În nici un caz nu mi-am propus să găsesc situri unde să se poată face spovedanii electronice sau e-jurăminte de castitate anti-Valentine's Day. Cum părerile îmi aparţin în exclusivitate, putem discuta subiectul cu gândul că acela ce va scoate sabia va rămâne nebăgat în seamă.

Biserica Stavropoleos
Puţini mai sunt cei ce ştiu că o biserică este de obicei făcută nu neapărat de domnitori arcaşi, ci şi de negustorii dintr-un cartier ceva mai săltat, de vreun boier ambiţios sau călugăr ajuns în ranguri înalte. La fel şi celebra biserică bucureşteană construită la 1724, în a doua domnie a lui Nicolae Mavrocordat, de către arhimandritul Ioanichie. Situl este amplu şi conţine o sumedenie de informaţii istorice, inclusiv lista moşiilor deţinute cândva sau textele înscrisurilor despre această mânastire. Interesante mi s-au părut legăturile, inclusiv cele care trimit la icoanele aflate pe tâmplă. Acestea se deschid în ferestre independente şi sunt însoţite uneori de ample texte din Evanghelii. De altfel, ilustraţia este bogată şi cel care încă nu a intrat în biserică îşi poate face o idee de comorile artistice din interiorul ei. Ceea ce mi se pare nereuşit este alegerea fundalului, precum şi ciudata dimensiune a unor fotografii, mult mai mică decât celelalte. Câteva legături nu au funcţionat (Predica şi Seminarul "Darul deosebirii") şi se simte o oarecare părăsire a paginilor, ultima actualizare fiind veche de mai bine de un an, dar toate aceste mici minusuri nu scad mult din generozitatea cu care este făcut acest sit.
stavropoleos.starnets.ro/
Apreciere:

Mânăstirea Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus
Zidit în piatră, cum spune cronica, pe la 1700 de către Constantin Brâncoveanu, "boier vechi şi domn creştin", aşezământul de la poalele Făgăraşului, cunoscut ca Mânăstirea de la Sâmbăta de Sus, este faimos prin meşterii icoanelor pe sticlă şi duhovnicii către care vin oameni din toată ţara. Şi, cum să nu fie şi pe internet imagini ale acestor minunăţii. Dar nu numai atât. Pe lângă istoricul detaliat şi informaţii despre bibliotecă sau festivalurile de muzică religioasă (în 2000 nu s-a mai ţinut?) putem descărca de pe sit predica săptămânii sau cântări bisericeşti. Desigur că alături există şi posibilitatea de a descărca şi uneltele cu care să ascultăm predicile în format mp3 (winamp şi nad). Situl este bogat în pagini, uşor de accesat şi foarte clar din punct de vedere organizare. De remarcat este şi actualizarea recentă, dar mai ales faptul că există hărţi cu localizarea mânăstirii.
Observaţiile pe care le-aş face autorilor ţin mai ales de gust, fundalul interesant dacă nu e ceva scris pe el, corpul de literă folosit, uneori alb, alteori negru, dar în ambele cazuri cu un contrast slab, ceea ce dă o oarecare oboseală la citit. În general, ar fi de dorit ca să fie scos în evidenţă subiectul, iar efectele tehnice ceva mai la urmă, pentru că un vizitator al unui astfel de loc nu cred că admiră varietatea butoanelor sau fondul muzical ce se întrerupe la trecerea la o nouă pagină. Ceea ce devine într-adevăr foarte deranjant este nefolosirea diacriticelor. Invocarea de motive tehnice este puerilă şi e păcat, mai ales că există variantă în engleză (cu meniul din dreapta în română!). De altfel, această observaţie este general valabilă pentru mai toate siturile româneşti şi provine dintr-un soi de suficienţă, ce confundă limba română cu o aproximare bulevardieră.
nt1.ici.ro/sambata/
Apreciere:

Mitropolia Moldovei şi Bucovinei
Din peisajul ortodox românesc acest sit îmi pare a fi cel mai realizat atât din punct de vedere prezentare cât şi conţinut. Sobru, la obiect, cu foarte multe informaţii interesante şi în acelaşi timp cu legături la multe situri existente la ora actuală şi care prezintă ortodoxismul românesc, acest loc poate fi un model pentru altele similare. Pe lângă unitatea de concepţie există şi grijă pentru cititor şi faptul că rândurile nu umplu ecranul este un aspect pe care vreau să-l semnalez făcătorilor români de pagini, ce-şi uită mai întotdeauna de bietul cititor condamnat să parcurgă şiruri nesfârşite.

Ar fi totuşi câteva adăugiri care ar face situl mai interesant şi cumva complet. În primul rând, aş fi dorit ca să existe un calendar ortodox românesc. Este adevărat că există predici despre fiecare sărbătoare importantă, dar o astfel de pagină ar fi de dorit. Apoi, chiar dacă nu este un loc destinat turismului, poate ar fi important un capitol dedicat comorilor de artă spirituală existente în această mitropolie. Mă refer la celebrele mânăstiri din Nordul Moldovei, la muzica liturgică. Un pas este făcut, Arhiepiscopia Iaşilor, dar Moldova este mult mai bogată şi aştept o amplificare a acestui capitol sau chiar unul dedicat, aşa cum îm doresc un capitol istoric al întregii Mitropolii.

Dar acestea sunt dorinţele mele, pentru că pe undeva mi se pare că ar avea de câştigat situl cu aceste adăugiri şi, implicit, vizitatorii. Ar da, după părerea mea, o dimensiune mai umană şi ar depăşi o imagine oarecum birocratică echilibrând schemele şi ierarhiile. Să nu uit. De ce oare numai Mitropolia Moldovei are loc pe web? De ce celelalte patru nu s-au gândit la aşa ceva?
www.mmb.ro/ro/index.html
Apreciere:

Mânăstirea Golia
Se află nu acolo unde ştiţi dumneavoastră, ci pe locul 402 în Top100. Se pare că autorii sitului mizează pe necunoştinţa monahilor în ale Internetului şi uită de păcatul trufiei. A pune o mânăstire la concurenţă cu situri mult prea lumeşti mi se pare hilar ca să nu spun mai mult. Nici aşa-zisul contor cu numărul de vizitatori nu e folositor cuiva, că doar nimeni nu are plan la cele sfinte şi nu mă aştept ca să văd reclamă pe situri dedicate spiritualului. Altfel mă voi gândi la alungarea negustorilor din templu.

Situl este mai sărac în informaţii despre mănăstire în sine, dar conţine câteva lucruri interesante. Cel mai important este fără doar şi poate mica bibliotecă online. Sfânta Scriptură, Liturghierul, Acatiste şi Patericul Egiptean vă stau la dispoziţie. Există însă probleme cu aşezarea în pagină, precum şi cu aleatoria prezenţă a diacriticelor. Un alt aspect, ce dă sitului căutare, este lista impresionantă de situri străine şi româneşti referitoare la ortodoxie. Din păcate, nereuşita prezentare şi mai ales senzaţia că autorii s-au grăbit în a scăpa de acest sit, sunt lacune importante pe care viitorul le va umple. Sper, pentru că altfel mă voi mulţumi cu
www.mmb.ro/ro/ bm_arhiasi/man_golia.html, unde secularizarea s-a făcut la 1863 şi nu la 1683 ca în situl mânăstirii.
www.golia.ro/golia.html
Apreciere:

Arhiepiscopia Tomisului
"Această pagină va fi finisată până la 1 ianuarie 2000". Anunţul se referă la prima pagină pesemne şi, într-adevăr, este gata. O imagine a Sfântului Apostol Andrei pe fundalul Catedralei Episcopale Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, acest anunţ şi copyright-ul unei firme constănţene e cam tot şi trecem la altele. În sfârşit, calendarul ortodox. Din el aflăm că există lunile ianuarie, februarie,... Nu mergeţi la paginile Episcopii, Protopopiate sau Sfintii Doborgeni (sfinţii pentru cei ce citesc în română) că e pierdere de timp. Mă gândesc la cei care au făcut acest sit şi cum ar fi dacă preotul le-ar pleca pe la jumatea cununiei sau lăsând copilul în cristelniţă. La unele pagini se spune că momentan sunt în construcţie, chiar şi acolo unde există. La altele e un cuvânt ca să ştie făuritorul de sit ce a mai lăsat pentru viitorime. Nu mai vorbesc despre corpurile de literă de diverse mărimi sau la fundalul nu tocmai unitar.

Bomboana pe colivă a constituit-o pagina de impresii. Am scris cam ce aţi citit deja si am primit răspunsul: "Your message was rejected by guestbook keeper due to bad language. Go away.":-) Am făcut experienţa şi am scris "Bravo". Acesta a fost primit. Am reluat şi am scris "De ce nu aţi terminat acest sit?" Şi acesta a fost aruncat datorită limbajului. Interesant.
www.arhiepiscopia.tomrad.ro/index.html
Apreciere:

Biserica Ortodoxă Română
Este situl care mi-a plăcut cel mai mult prin prezentarea discretă, elegantă, de o sobrietate fină, ce îmbină un fundal delicat cu imagini clare şi acelaşi corp de literă fără a face risipă de mărimi sau culori. Informaţii importante şi lipsa pe cât posibil a menţiunii "va urma" ce ar transforma situl într-un fel de Pistruiatul calendelor greceşti. Calendarul ortodox românesc, rânduielile pe anul 2001, evenimentele prezentate în trei părţi pe pagini diferite (titlu pe prima, rezumat pe pagina de evenimente şi complet ca pagină separată), o sumă bogată de legături actualizate, iată numai unele dintre lucrurile foarte importante existente pe acest sit, ce, repet, mi-a plăcut în mod deosebit.

Poate dezvoltarea lui va continua, fapt ce mă va bucura nespus. Deocamdată aştept completarea capitolelor începute, precum şi o mai largă cuprindere a organizării Bisericii Ortodoxe Române, dar şi a găsirii de subiecte interesante atât pentru cunoscători cât şi pentru neofiţi. Poate ar fi interesant şi o posibilitate de contactare prin poştă electronică a diferitelor foruri ecleziastice.
www.bor.ro/index.htm
Apreciere:

Situri ce privesc ortodoxia românească mai sunt şi chiar dacă ele sunt făcute de amatori aduc fiecare în felul ei o contribuţie la ideea de biserică. Chiar dacă unele sunt stângace, ele sunt făcute cu bucuria de a da informaţii celor care le doresc. Internetul este o bună modalitate de a canaliza diferite danii sau ajutoare umanitare. Poate fi deasemenea un mijloc de a ne cunoaşte şi a vedea lucruri frumoase. members.tripod.com/ortodox/ este un loc unde figurează diferite legături la astfel de pagini sau www.plasticsusa.com/ ortho/index.htm, unde puteţi găsi importante explicaţii despre diferenţele între doctrinele ortodoxă şi catolică sau istoricul scrierii celor patru evanghelii. Sau un alt sit interesant (www.geocities.com/arhiepiscopia/), mai ales că veţi găsi anunţul ciudat pentru unii "WEBMASTER PREOT PAROH PINZARU GHEORGHE CRISTINEL", este poate dovada cea mai bună că un cleric nu este cineva rupt de lume şi poate fi sau mai precis trebuie să fie centrul comunităţii sale spirituale. Sau, dacă ar fi să aplicăm citatul lui Malraux, nu va mai fi deloc.