Agora
Media
Libraria Byblos



AgoraNews  





PC Magazine Ro  




NET Report   




Ginfo   




agora ON line   





PC Concrete   





Liste de discuții   




Cartea de oaspeți   




Mesaje   





Agora   





Clic aici
PC Magazine





  PC MAGAZINE Iulie 2004
[ Componente ]

TESTE COMPARATIVE

Duelul DIMM-urilor rebele

Cristian Lăcraru, Ștefan Iliescu

Evaluare pe scurt
Memorii PC3200
   
Adata
   Apacer
   Corsair Value Select
   Corsair XMS CMX256A-3200LLPT
   Corsair XMS CMX256A-3200C2PT
   Geil Golden Dragon
   Geil Value
   Geil Platinum
   Infineon
   Kingmax MPXC22D
   Kingston HyperX
   Mushkin Enhanced 990991
   Mushkin Enhanced 991153
   OCZ Platinum Edition
   Pmi MD44256PQP
   Pmi MD44512PQP
   Sycron
   takeMS MS64D 3200U-5
   takeMS BD512T EC500
   Transcend JetRam
   Transcend

Memorii peste PC3200
   Adata Vitesta
   Corsair XMS CMX512 4000Pro
   Kingmax MPYB62D 38HT4
   Kingmax MPTB62D 38HT4
   Kingmax MPWC22D
   Kingston KHX4000/512
   Mushkin Enhanced 991086
   OCZ Gold Edition PC4000
   OCZ Enhanced Latency PC4200
   OCZ Enhanced Latency PC3500
   OCZ Gold Limited Edition PC4400
   SimpleTech Nitro
   


Alegerea memoriei potrivite pentru sistemul de acasă trebuie să țină cont de mai mulți factori decât ne putem închipui la prima vedere. Am realizat un test comparativ dedicat memoriilor DDR (unbuffered, non-ECC), grupate pe două categorii: memorii standard PC3200 și memorii peste PC3200, dedicate pasionaților de overclocking. Din cele 33 de modele prezente, 21 s-au încadrat în prima categorie, 12 din ele fiind grupate în cea de-a doua categorie. Pentru testare am folosit perechi de module de memorie, acestea fiind instalate o dată în modul single-channel, iar a doua oară în modul dual-channel.

Capacitatea memoriei pe care urmează să o achiziționezi este importantă, pe de o parte din punctul de vedere al performanțelor pe care sistemul va fi capabil să le ofere, iar pe de altă parte prin prisma prețului de achiziție. Prea puțină memorie va afecta negativ performanțele globale ale sistemului, gâtuind puterea procesorului. Prea multă memorie nu va aduce nici un beneficiu în performanțe, în schimb va afecta negativ buzunarul din care scoatem banii. Capacitate optimă este determinată de configurația de ansamblu a sistemului, de sistemul de operare care urmează să fie instalat, precum și de tipul aplicațiilor care urmează să fie rulate.

Scopul testului de față este de a prezenta o parte dintre memoriile DDR disponibile pe piața românească, atât pentru cei care doresc stabilitate și un preț avantajos, cât și pentru cei interesați de "stoarcerea" tutror resurselor sistemului.

Tipuri de memorie (registered, unbuffered)

Regiștrii sunt componente de memorie, cunoscute mai repede la nivel logic decât fizic. Funcția pe care aceștia o îndeplinesc este de a stoca semnalele de adrese și de control pe care modulul de memorie le primește. De ce se numesc regiștrii și nu buffere? În limbajul designerilor de memorii, buffer-ul este o componentă care funcționează asincron. Indiferent ce semnal apare pe pinii de intrare, acesta este imediat transferat pe pinii de ieșire (după câteva nanosecunde). De partea cealaltă, regiștrii sunt cunoscuți ca fiind componente sincrone. Atunci când un semnal apare pe pinii de intrare, acesta nu este transmis direct pe pinii de ieșire, ci se așteaptă următorul tact al ceasului de sistem. Memoriile care foloses regiștii se numesc "registered". Cele care nu folosesc regiștrii se numesc "unbuffered". Nu este foarte clar de unde provine diferențierea modului de numire (de ce memoriile fară regiștrii nu se numesc "unregistered"), însă acest lucru pare să nu afecteze buna funcționare a acestora. Dacă vrem să înțelegem mai bine diferența dintre cele două tipuri de memorie, am putea să ne gândim la regiștrii ca la servodirecția unui automobil. Dacă ai o mașină de gabarit redus, nu ai nevoie neapărat de servodirecție. Volanul poate controla direct roțile. În fapt, absența servodirecției permite obținerea unor performanțe mai bune în situații limită. Dacă vorbim însă de un camion de mare tonaj, manevrarea roților necesită puțin ajutor în afară de volan. Revenind la memoriile noastre, putem spune că memoriile registered sunt foarte utile în sisteme de tip servere sau stații de lucru prin care tranzitează cantități mari de date. Pentru pasionații de overclocking, de exemplu, folosirea memoriilor registered ar fi un coșmar.

ECC - ce este și la ce folosește?

ECC reprezintă inițialele de la Error Checking and Correction și se referă la tehnologia care permite unui sistem să opereze chiar dacă apar erori de memorie. Pentru a realiza operația de verificare și corecție a memoriei, modulele cu ECC necesită cipuri de memorie suplimentare. Un modul non-ECC cu opt cipuri de memorie pe el va avea nevoie de un al nouălea cip pentru a beneficia de avantajele ECC.

În cazul unei memorii cu 16 cipuri, va fi nevoie de două cipuri suplimentare. Evident, adăugarea cipurilor suplimentare costă, iar de aici provine și răspunsul la întrebarea referitoare la prețul mai crescut al memoriilor ECC.

Într-un fel ECC amintește de memoriile cu controlul parității, însă între ele există o diferență majoră. Memoriile cu verificarea parității erau capabile doar de detectarea erorilor, în timp ce memoriile ECC sunt capabile și de corectarea acestora.

Toți ne aducem aminte de celebrele "ecrane albastre" care apăreau din când în când sub Windows. Acestea erau o manifestare a detecției erorilor, fără corecție. Cei care au folosit memorii ECC au observat că "ecranele albastre" nu și-au mai făcut simțită prezența.

În concluzie, dacă rulezi un sistem care îndeplinește și rol de server într-o mică rețea, este obligatoriu să îl echipezi cu memorii ECC. Pentru sisteme individuale, dotate cu 256 sau 512 MB de RAM, care rulează aplicații uzuale, ECC nu reprezintă o necesitate. De asemenea, în cazul stațiilor de lucru sau al stațiilor grafice este recomandabil să apelezi la memorii ECC.

Latență CAS: ce înseamnă și cum afectează performanța?

Așa cum este explicat și în glosarul acestui test, CAS reprezintă inițialele de la "Column Address Strobe". O memorie DRAM poate fi văzută ca o matrice, ca un fel de foaie de lucru in Excel, cu celule de memorie în locul celulelor de date. La fel ca în cazul foii de lucru din Excel, fiecare celulă de memorie are o adresă pentru rând și una pentru coloana pe care se află. Așa cum era și normal, există și un semnal RAS, prescurtare de la "Row Address Strobe". Latența se referă pe scurt la timpul pe care îl aștepți pentru a primi ceea ce ai cerut.

Pentru a înțelege mai bine cum funcționează CAS-ul, să aruncăm o privire simplificată peste modul în care funcționează controlerul de memorie. În primul rând, cipsetul accesează rândul (ROW) matricei de memorie prin intermediul unei adrese de memorie, activând semnalul RAS. Apoi trebuie să așteptăm câteva cicluri de ceas (perioadă cunoscută sub numele de RAS-to-CAS Delay). În acest moment intervine adresa de coloană, iar semnalul CAS este activat, pentru a realiza accesarea coloanei de memorie corecte. Apoi, așteptăm alte câteva cicluri de ceas (perioadă cunoscută sub numele de latență CAS), după care informația este livrată.

Ne-am putea gândi în acest moment că o memorie cu CAS 2 va oferi performanțe cu 33% mai bune decât o memorie CAS 3, însă lucrurile nu stau chiar așa. Există o mulțime de factori care trebuie luați în calcul atunci când vorbim de performanța unei memorii. Printre cei mai importanți asemenea factori nu trebuie uitat că majoritatea procesoarelor din ultimele generații folosesc memorii cache destul de mari. Statistic vorbind, procentul situațiilor în care procesorul găsește informația de care are nevoie în cache este aproape de 95%.

În concluzie, folosirea unei memorii cu CAS 2 va oferi câteva puncte procentuale în plus în majoritatea aplicațiilor uzuale, în timp ce aplicațiile mari consumatoare de memorie, așa cum sunt jocurile, vor beneficia mai mult.

Cum am testat

Componentele folosite pentru construirea sistemului de test au fost: procesor Intel Pentium 4 (nucleu Prescott) la 3,2GHz cu FSB 800, hard disk Western Digital Raptor WD740 (10.000rpm/ SATA/150/ buffer 8 MB), placă video cu cipset Ati Radeon 9800XT și 256 MB DDR-RAM.

Am folosit o imagine a sistemului de operare Windows XP Professional SP1 pe o partiție FAT32 cu capacitatea de 15GB. Pregătirea imaginii a constat în instalarea sistemului de operare, instalarea driverelor pentru cipsetul plăcii de bază, a driverelor oferite de producătorul plăcii de bază pentru diferitele componente de pe aceasta, DirectX 9.0b, apoi driverele plăcii video. După instalarea aplicațiilor de test am efectuat următoarele operații: am dezactivat funcțiile System Restore și Automatic Update, am ales interfața Windows Classic și am dezactivat screen saverul. Au fost eliminate din rulare procesele suplimentare celor necesare controlului plăcii video, iar desktop-ul a fost setat la rezoluția de 1024x768 la o adâncime de culoare de 32 de biți. S-a efectuat apoi o defragmentare a partiției primare. A fost eliminată proprietatea "Always on top" a taskbar-ului. Pentru a asigura consistența rezultatelor testele au fost efectuate în mod repetat, de cinci ori, ordinea de rulare fiind aceeași pentru toate memoriile.

Cum am notat

Pentru evaluarea cât mai corectă a fiecărui model în parte, apelăm la o schemă de punctare bazată pe trei stâlpi de susținere: performanță, dotări și preț. Aprecierea de performanță a inclus testele rulate, fiecare rezultat contribuind la scorul final, conform ponderilor din schema alăturată. Dotările s-au referit la prezența radiatoarelor și la garanția oferită. Importanța prețului este evidentă și nu mai are nevoie de alte comentarii.

Glosar

Acces Time- timpul scurs între momentul de recepție a unei cereri de scriere de citire/scriere și până la reîntoarcerea valorii obținute sau scrise.
Asynchronous Memory - memorie nesincronizată cu cu ceasul sistemului. EDO și FPM sunt exemple de memorie asincronă.
Bandwith - măsură de transmisie a datelor între două puncte, într-o perioadă dată de timp.
Buffered Memory - o zonă tampon, ce izolează memoria de controler pentru a minimiza supraîncărcarea cu date.
Burn-in - procedeul de scriere a unui circuit integrat prin intermediul voltajului sau temperaturii ridicate.
Cache - memorie cu apacitate redusă, foarte rapidă. Menține cele mai recent accesate date. De obicei este folosită în lucrul dintre procesor și memorie.
CAS - Column Address Strobe, semnalul care dictează DRAM-ului acceptarea adresei sosite ca o adresă de coloană.
DDR - Double Data Rate, tip de memorie SDRAM, datele fiind transmise atât la începutul cât și la sfârșitul capetele ciclurilor ceasului intern.
DIMM - Dual Inline Memory Module, modul de memorie unde pinii de alimentare și semnal sunt plasați pe ambele fețe.
DRAM - Dynamic Random Access Memory, tip de memorie ce pentru a putea reține informația are nevoie de un refresh permanent.
ECC - cod de corecție a erorilor, detectează ți corecteză erorile memoriei.
FSB - Front Side Bus, magistrala principală de date din cadrul sistemului. Ea interconectează cipsetul, procesorul, DRAM-ul și slotul AGP. Transferul pe magistrală se măsoară în Mbps, iar frecvența de lucru a acestiea în MHz.
JEDEC - Joint Electron Device Engineering Council, grupul care a stabilit standardele industriale pentru operațiunile memoriei, facilitățile acesteia și metodele de împachetare.
Keys - ghidaje pe modulele de memorie, rolul acestora fiind de a evita eventualele montări greșite.
RAM - Random Access Memory, suport de stocare a memoriei, datele stocate temporar aici fiind utilizate de procesor și de alte aplicații în curs.
RAS - Row Address Strobe, semnalul ce dictează DRAM-ului acceptarea adresei primite ca o adresă de memorie.
Refresh - proces utilizat pentru restaurarea celulelor DRAM la intervale specifice de timp.
Registred Memory - regiștrii întârzie livrarea informației cu un ciclu de ceas, pentru a se asigura că toată comunicarea cu cipsetul se face corect. Memoriile Registered sunt utile în sisteme critice, unde memoria este încărcată din plin.
SDRAM - Synchronous dynamic random acces memory, oferă pachete de date la viteze mari folosind o interfață sincronă. SDRAM mai este întâlnit și ca SDR (Single Data Rate) SDRAM.
SGRAM - Synchronous graphics RAM, un singur port DRAM destinat aplicațiilor grafice, acesta necesitând o viteză sporită de lucru pentru aplicații 3D sau full-motion video.
SIMM - Single Inline Memory Module, pachet DRAM de mare densitate, constând în seturi de componente conectate la o singură placă de circuite.
Static Random Access Memory - circuit integrat, similar cu DRAM, cu excepția că acesta nu are nevoie de refresh. Circuitele SRAM pot reține date chiar dacă este întreruptă legătura cu rețeaua electrică.
SODIMM - Small outline dual inline memory module, mai mic și mai subțire decât DIMM-urile, utilizate în general în sistemele portabile (laptopuri).


PC Magazine Ro | CD ROM | Redactia | Abonamente | CautareArhive

Copyright © 1999-2004 Agora Media.

[email protected]

LG - LifeŽs Good

deltafri

www.agora.ro

www.agora.ro

www.agora.ro