PC MAGAZINE August 2004
	[ Imagine ]	Alegeti categoria Sisteme Componente Stocare Comunicatii Imprimare Imagine Divertisment Software

TESTE COMPARATIVE

VIZIBILITATE 17''

Cristian Lăcraru, Ştefan Iliescu

Monitorul este poate componenta care vrei nu vrei tot pe birou stă. Şi vrei nu vrei tot te uiţi la el. În special când funcţionează J. În afară de rolul său de bază în arhitectura unui calculator, există încă două componente ce nu trebuie neglijate. E vorba de protecţia vizuală şi design. La acestea se adaugă cap de listă capacităţile tehnice.

În testul de aici am încercat să aducem pe piaţă cei mai importanţi componenţi ai acestei industrii. În total am adunat în laborator nu mai puţin de 32 de monitoare, atât din gama TFT cât şi CRT (cu diagonala de 17"). Aşa că ai de unde alege. Citeşte mai departe testul şi la sfârşitul lui vei fi în stare să faci alegerea care ţi se potriveşte cel mai bine. Succes!

Este normal să vrei pentru sistemul tău ce e mai bun. Şi de afirmaţie nu scapă nici monitorul. Poţi alege între modelele CRT şi LCD. Diferenţa constructivă constă în tehnologie. CRT-urile sunt cele mai răspândite. Cauza principală este fără doar şi poate preţul destul de redus. Încet, încet însă LCD-urile înfrumuseţează cele mai multe biro-uri. Fiecare tehnologie oferă însă facilităţi ce nu trebuie neglijate.

Tehnologia CRT

CRT: Cathode Ray Tube

Deşi CRT-urile privite din exterior nu prezintă mari diferenţe, la interior lucrurile stau puţin altfel, existând funcţionalităţi determinante în viitoarea alegere. În primul rând există mai multe tipuri de tuburi catodice, clasificarea putându-se face într-unul din cele trei tipuri: Invar Shadow mask, Flat Shadow mask şi Flat Apperture grille.

Principiul de construcţie al unui monitor CRT este la bază acelaşi şi a fost desoperit acum mai bine de 100 de ani. Bine sau nu, acesta nu s-a schimbat foarte mult. Printre altele au fost aduse însă îmbunătăţiri în ceea ce priveşte acurateţea culorilor şi rezoluţiile suportate, factori cu o importanţă deosebită asupra calităţii. Este vorba de un tub de evacuare cu un anod, un catod şi un tun de electroni. Sunt utilizate diferite tipuri de fosfori si capacitatea acestor substanţe organice de a produce lumină roşie verde sau albastră atunci când se exercită o excitare electrică asupra lor. Punctele iluminate sunt grupate în triade RGB (Red, Green, Blue), care se numesc pixeli. Aceştia, aşezaţi unul lângă altul creează impresia unei imagini. Pixelii pot avea forme şi dimensiuni variate, funcţie de mărimea fascicolului de electroni şi de tehnologia uzitată. Numărul de pixeli de pe ecran determină calitatea imaginii într-un raport de proporţionalitate directă. Cu cât rezoluţia creşte, iconurile de pe ecran scad în dimensiune, dar o cantitate mai mare de informaţie este pusă la dispoziţia ochiului uman.

Ca un rezumat al celor enumerate mai sus putem spune că precizia şi claritatea unei imagini depinde de tehnologia utilizată şi de dot pitch-ul tubului. Un pitch reprezintă distanţa între două puncte ce deţin aceeaşi culoare. Măsurarea acestei valori se poate face prin diverse metode. În general, cu cât această distanţă este mai mică, cu atât claritatea imaginii creşte.

Tehnologia LCD

LCD: Liquid Crystal Display

În principal LCD-urile au apărut ca urmare a cererii de calculatoare portabile. LCD-urile sunt subţiri, uşoare şi fiabile, elemente cu decizie majoră în cazul unui laptop.

Astăzi, majoritatea monitoarelor LCD sunt construite cu o tehnologie bazată pe o matrice activă de tranzistori plasaţi pe un film foarte subţire (TFT- Thin Film Tranzistors). Mai există însă şi un alt tip de construcţie pentru monitoarele LCD, cel cu matrice pasivă, utilizat în anii de pionierat ai calculatoarelor portabile, capabilităţile acestora fiind ceva mai limitate.

Ecranele LCD TFT sunt confecţionate din mai multe straturi, aşezate într-o anumită ordine: filtru de polarizare, foiţă de sticlă, electrod, layer de aliniere, cristale lichide, layer de aliniere, electrod, foiţă de sticlă, filtru de polarizare. Între straturi se află dispuse foiţe subţiri de tranzistori. În final mai este introdusă o iluminare fluorescentă, din spate a ecranului.

La ecranele TFT cu matrice activă, în condiţii normale, atunci când nu există încărcare electrică, cristalele lichide sunt prezente în stare amorfă. În această fază pe ecran nu este vizibil nimic. Variind nivelul de încărcare electrică, layer-ul de cristale lichide va permite trecerea unei cantităţi de lumină.

Luminozitate

Luminozitatea unui monitor este măsurată în candele pe metru pătrat (cd/mp). În mod normal un monitor CRT prezintă 70-150 cd/mp. Generaţia SuperBright Diamondtron a introdus pe piaţă şi modele ce prezintă 300cd/mp, valoare de două ori mai mare decât în cazul CRT-urilor clasice.

La capitolul luminozitate LCD-urile se încadrează undeva spre treapta superioară a ierarhiei, înregistrând o luminozitate în jurul a 200-250 cd/mp. Acest nivel, destul de ridicat, permite utilizarea LCD-urilor în medii puternic iluminate. În cazul LCD-urilor luminozitatea mai poate fi crescută semnificativ ridicând nivelul iluminării din spate.

Deşi luminozitatea unui monitor deţine un rol important în decizia de achiziţie, utilizatorul trebuie să mai ia în considerare şi alte elemente specifice unor astfel de echipamente, precum rata de contrast, timpul de răspuns şi dot pitch-ul. În urma unei corelări a tuturor acestor factori este posibil să găseşti modelul cel mai potrivit nevoilor tale.

Dot pitch

Un pitch reprezintă distanţa între două puncte ce deţin aceeaşi culoare. Măsurarea acestei valori se poate face prin diverse metode. În general, cu cât această distanţă este mai mică, cu atât claritatea imaginii creşte. În acelaşi timp însă, odată cu scăderea acestei distanţe este nevoie de un tun de electroni, circuitele de deflexie şi alte componente interne trebuie să opereze cu o precizie sporită. În general monitoarele prezente în acest moment pe piaţă prezintă un dotch pitch cu o valoare de 0,28mm sau mai mică.

Dimensiunea ecranului

La fel ca şi în cazul televizoarelor, cea mai simplă metodă de comparaţie este cea legată de diagonala ecranului. S-a încetăţenit în cazul monitoarelor ca unitate de măsură pentru diagonala acestora inch-ul (1inch = 2,54cm). Cele mai întâlnite diagonale în acest moment sunt cele de 14" şi 15", cu o urcare foarte rapidă a celor de 17". Acest fapt se datorează atât scăderii preţurilor pentru modelele de 17", cât şi opririi producţiei pentru cele de 14".

În cazul modelelor CRT se calculează două diagonale. Este vorba de diagonala tubului şi de diagonala vizibilă. Aceasta din urmă reprezintă zona în care pot fi afişate imagini. În acest caz, de exemplu, un monitor de 15" (diagonala tubului) prezintă de fapt imagine pe 13,8". Lucrurile nu stau la fel în cazul modelelor LCD. Aici nu există decât o diagonală, fiind exact cea pe care este afişată imaginea. Tabelul alăturat explică mai bine cele două diagonale măsurate în cazul CRT-urilor. Dimensiunea ecranului deţine un rol important în alegerea achiziţiei. Pe lângă faptul că un monitor mai mare... "vede mai mare", utilizatorii aleg şi în funcţie de necesităţi. Designerii au nevoie spre exemplu de ecrane în care să poată vedea simultan mai multe ferestre, în timp ce un utilizator casnic este interesat în general de lucrul într-o fereastră. Nu trebuie trecut cu vederea nici faptul că o diagonală mai mare a ecranului înseamnă şi bani în plus.

Rezoluţia

Rezoluţia se referă la cantitatea detaliilor ce pot fi observate pe ecran şi este măsurată în pixeli. Pixelii sunt puncte RGB care prin iluminare formează imaginea. Cu cât numărul de pixeli ce sunt afişaţi pe ecran este mai mare, cu atât cantitatea de informaţie prezentă creşte, detaliile fiind mai bine conturate. Rezoluţia este exprimată în valoarea sa maximă posibilă. Sunt specificate două valori. Este vorba de numărul maxim de coloane şi rânduri de pixeli ce pot fi afişate simultan. De exemplu, o rezoluţie declarată 1280x1024 înseamnă informaţie afişată pe 1280 de coloane şi 1024 de rânduri. Cu cât rezoluţia creşte cu atât imaginea devine mai clară, o cantitate mai mare de informaţii fiind disponibilă. O dată cu creşterea rezoluţiei însă dimensiunile iconurilor scad şi există o limită maximă de la care vizulizarea nu mai este foarte clară. De aici survine şi rezoluţia nativă, valoare declarată de unii producători pentru pragul optim al raportului rezoluţie/vizibilitate pentru text şi grafică funcţie de diagonala monitorului. Pentru a înţelege mai bine acest lucru imaginează-ţi un monitor de 17" la o rezoluţie de 1900x1600. Dimensiunea unui icon va fi extrem de mică, aproape neclară. Aceeaşi rezoluţie, dar pe un monitor de 21" va afişa un icon cu o vizilbilitate excelentă. Deşi în primul caz rezoluţia este la un nivel maxim, nu este vorba de rezoluţia nativă, aceasta fiind undeva în jurul valorii de 1024x768.

Rata de refresh

Rata de refresh se referă la numărul de reîmprospătări ale imaginii pe care le poate efectua un monitor CRT. Dacă rata de refresh este de 60Hz, înseamnă că monitorul va reîmprospăta imaginea de 60 de ori într-un interval de o secundă. Rata de refresh are un rol extrem de important în calitatea imaginii. O valoare mică a acesteia duce la imaginii ce par că pulsează sau tremură. Pe lângă disconfortul creat pe moment poate duce şi la îmbolnăvirea ochiului. Imaginea informaticianului cu ochelari nu are nici o legătură cu modaJ. Utilizarea unei rate mari oferă atât continuitate imaginilor cât şi claritate, ochiul putând focusa mai bine unghiul vizibil al ariei de interes. Rata de contrast poate fi modificată şi din soft, monitoarele de astăzi permiţând rate de refresh ce nu mai ridică probleme grave ochiului uman. A fost stabilită o rată de 70Hz ca fiind nivelul la care majoritatea oamenilor nu mai observă efectul de tremurare. Există însă şi excepţii, unele persoane susţinând că şi la 75Hz încă mai observă acest efect deranjant.

În cazul LCD-urilor nu se mai vorbeşte de rata de refresh, nefiind utilizat fosforul. Tranzistorii pot lucra fără încetare şi pot rămâne deschişi sau închişi atâta timp cât e nevoie pentru o modificare a imaginii. Aşa cum am spus rata de refresh poate fi modificată foarte uşor chiar de utilizator. Deşi efectul vizibil nu este perceptibil, pentru cazul în care utilizatorul modifică valoarea de refresh, LCD-urile sunt construite pentru a accepta rate de la 60Hz în sus.

Timpul de răspuns

În general se vorbeşte despre el în cazul LCD-urilor, şi destul de des este confundat cu rata de refresh. Timpul de răspuns reprezintă numărul de frame-uri (poze) ce pot fi afişate într-un interval de o secundă. Această valoare nu are o importanţă prea mare în lucrul de exemplu cu fişiere text. În acest caz nu este nevoie de prea multe frame-uri pe secundă. Problema se pune atunci când utilizatorul deţine un monitor LCD şi doreşte să vadă un film sau să joace un joc. În ambele cazuri este nevoie de un timp de răspuns cât mai mic, pentru a permite afişarea a cât mai multe frame-uri pe secundă. În acest mod este respectată dinamicitatea filmului sau jocului. Pe piaţă există monitoare LCD cu un timp de răspuns de 25ms, dar şi modele cu 16ms sau chiar 12ms.

Artificii

Pe lângă toate acestea se mai poate vorbi şi de o serie de artificii mai mult sau mai puţin indispensabile aduse monitoarelor. În special acestea sunt "amplasate" pe modele LCD. În primul rând trebuie specificată intrarea video, care poate fi analogică (conector D-Sub15) sau digitală (conector DVI), monitorul fiind pregătit astfel atât pentru plăci video cu ieşire analogică, cât şi cu ieşire digitală. Unele modele au implementate două difuzoare, plasate de obicei lateral sau frontal, dispunând de o intrare de sunet şi uneori de o ieşire pentru căşti. Există şi cazuri în care monitorul este utilizat şi cu rol de cititor de carduri, având implementat un astfel de dispozitiv. În acest caz legătura cu calculatorul se face prin interfaţă USB. Tot printr-o astfel de conexiune există modele ce permit introducerea unuia sau mai multor dispozitive pe USB (cameră foto, memory stick), fără a mai fi nevoie de conectarea acestora la calculator (conexiunea USB monitor/calculaor rămâne valabilă).

Beneficiile celor trei tipuri constructive

Invar Shadow mask

• excelentă definiţie orizontală şi verticală
• bună precizie (sharpness) a imaginii
• linii diagonale corate, fără margini zimţate
• costuri reduse

Flat Shadow mask

• include toate punctele forte ale lui Invar shadow mask
• imagini virtuale plate cu curbare redusă
• reducerea strălucirii pentru suprailuminare
• reducerea reflexiilor

Flat Apperture grille

• imagine naturală plată, impresie de imagine reală
• focus excelent, cu calitate deosebită asupra textului şi imaginilor grafice
• excelentă definiţie verticală
• excelentă rată de contrast şi luminozitate
• uniformitate superioară a culorii
• reducerea strălucirii şi a reflexiilor
• reducerea distorsiunilor de tip geometric

Cum am testat

Testele au fost desfăşurate în laboratorul PC Magazine Romania folosindu-se acelaşi sistem de test pentru fiecare model în parte. Configuraţia sistemului de test a fost următoarea: placă de bază Epox 4PDA3i, cipset Intel 865PE (southbrige ICH5 USB 2.0), procesor Intel Pentium 4 3GHz/FSB800 MHz, 2x 512MB DDR PC 3200 (dual-channel), hard disk Western Digital Raptor WD740 (10.000rpm/ SATA/150/ buffer 8 MB), placă video cipset Ati Radeon 9600XT. Sistemul de operare utilizat a fost Windows XP Professional.

Testele au fost efectuate în cadrul a două categorii, separarea fiind dictată de tehnologia utilizată, CRT sau TFT.

Pentru fiecare monitor în parte am realizat o caliibrare a acestuia şi o citire a luminozităţii maxime admisibile în cazul calibrării, ultima etapă fiind ce a a realizării gamut-urilor. Fiecare gamut a fost aşezat pe acelaşi grafic cu un gamut de referinţă, acelaşi pentru toate modelele. În acest mod se pot face comparaţii directe între monitoarele prezente în test. Pentru citirile de mai sus am utilizat un spectometru GretagMacbeth Eye-One Pro. Pachetul software utilizat a fost Profile Maker 4.0 şi Profile Editor 4.0.

Sfaturi de cumpărare

Mare bătaie de cap ai când îţi construieşti un calculator. Şi problema continuă şi când acesta îmbătrâneşte sau pur şi simplu vrei să mai creşti pe ici pe colo performanţele. Deşi nu se montează sub carcasa sistemului, există o serie de componente ce mişună prin jurul acesteia, mai mult sau mai puţin legate cu vreun fir de ea. Fără ele însă nu se prea poate. E vorba în special de monitor, mouse şi tastatură. Dacă nu sunt ele, poţi să ai şi un Pentium 14 că treaba nu prea merge.

Primul gând trebuie să îţi zboare la tehnologia de construcţie pe care vrei să o deţine monitorul tău. Este vorba de CRT sau TFT. Dacă arunci o privire pe două modele, unul CRT şi unu TFT, vei observa fără nici o ezitare că primul este enorm... comparativ cu cel de-al doilea. Îţi dai seama că până la urmă totuşi pe ambele vei vizualiza acelaşi sistem de operareJ. Rezultă deci fără discuţie că unul e relativ ieftin, iar altul e foarte scump (varianta cu foarte ieftin o excludem). Care!? Credem că nu e greu de ghicit. Şi am ajuns la primul factor de decizie. Preţul. Dacă ai bani (undeva în jurul a 400-500 de euro), şi îţi şi place, poţi cumpăra un TFT. Arată bine pe birou, e destul de subţire să îl prinzi pe un perete şi îţi oferă un aer aparte. Dacă nu ai destui bani, poate că e mai bine să te orientezi către un model CRT. CRT-urile sunt mai mari, ocupă deci spaţiu semnificativ pe birou, sunt mai greu de mutat. La capitolul imagine nu trebuie să îţi faci griji. Ambele variante te pot răsplăti pe deplin. Urmează să te uiţi la ceva caracteristici ale modelului. Şi aici poţi lua în calcul, luminozitatea, rata de contrast, dot-pitch-ul, fora tubului (la CRT-uri), rata de refresh (la CRT-uri), timpul de răspuns (la LCD-uri). După ce ai ales varianta optimă, în cazul în ai optat pentru un LCD te mai poţi uita şi la alte artificii nu neapărat necesare dar care pot exista pe un astfel de echipament. Cea mai importantă este intrarea video, care poate fi şi DVI (digitală).

Dacă ai o placă video cu astfel de ieşire merită să fii atent la monitor. Mai poţi arunca o privire şi spre eventualitatea în care mai există încorporat un cititor de carduri sau de memorii USB. Poţi arunca o privire şi la butoanele existente pe carcasă şi la funcţiile acestora. Pe lângă clasicele reglaje de luminozitate, contrast, etc. ar fi bine dacă ţi se oferă posibilitatea de a "umbla" separat pe fiecare canal de culoare în parte (RGB). Poţi face de aici reglaje interesante, fiind utilă şi pentru o calibrare ulterioară a monitorului. Nu în ultimul rând mai trebuie să fi atent şi la design.

Şi în cazul LCD-urilor acest aspect deţine o importanţă enormă. Dacă eşti extrem de pretenţios poţi face o alegere LCD cu posibilitate de pivotare. În acest mod ecranul poate fi rotit la 90 de grade, această funcţie fiind uzitată în principal în cazul vizualizării portretelor. Mare atenţie însă la piciorul monitorului, la stabilitatea acestuia, pentru că în astfel de cazuri există nefericita posibilitate de dezechilibrare a întregului ansamblu. În rest... ceva documentare înainte pe Internet, şi... bani să fie. Succes!

GLOSAR

Backlight - tehnologie utilizată în cazul monitoarelor LCD, ajutând ochiul pentru operaţiunile de citire.
Contrast - diferenţa între maximul şi minimul luminozităţii monitorului
DDC - Display Data Chanel, standard VESA pentru comunicarea între un monitor şi o placă video. Folosind DDC, un monitor poate transmite informaţii plăcii grafice asupra unor parametrii precum rezoluţia maximă suportată şi adâncimea de culaore. În urma acestor informaţii placa video se poate asigura daă utilizatorul introduce informaţii valide pentru configurarea monitorului.
Diagonală vizibilă - diagonala monitorului este cea măsurată pe tub înainte să fie aşezat în carcasa de plastic. Diagonala vizibilă reprezintă zona de pe tub pe care pot fi afişate imaginii. Valoarea celei din urma este mai mică.
Dot pitch - distanţa dintre un punct (R, G sau B) şi cel mai apropiat punct cu aceeaşi culoare, pe o linie anterioară sau următoare.
D-Sub 15 - tip de conector analogic între cablu de date şi monitor/placă de sunet.
DVI - tip de conector digital între cablu de date şi monitor/placă de sunet.
Electronic Radiation Standards - standarde internaţionale pentru limitele maxime admise de emisii electromagnetice ale monitoarelor. Ultimul standard adoptat este TCO ´03.
EMC - electromagnetical compatibility. Cerinţele EMC stipulează faptul că un dispozitiv nu trebuie să interfereze cu el însuşi, cu alte dispozitive interne, sau să fie un factor de interferenţă pentru alte echipamente.
EMI - electromagnetical interference. Interferenţe apărute în sistemul de operare sunt cauzate de incompatibilitatea cu semnalele din mediul înconjurător. Mai multe ţări au introdus o serie de legi (FCC şi CE), stabilind limitele EMI.
Frecvenţă orizontală - timpul necesar scanării fiecărei linii orizontale ce intră în componenţa ecranului. Unitatea de măsură este kHz. Frecvenţa orizontală este direct legată de rata verticală de refresh, prin urmare cu cât este mai mare numărul de linii verticale cu atât este mai mare frecvenţa orizontală necesară.
Frecvenţă orizonală de scanare - numărul de linii video orizontale ale unui ecran afişate într-o secndă (de la stânga la dreapta), numit şi frecvenţă liniară (măsurată în kHz). Cu cât este mai mare această frevenţă, cu atât creşte rezoluţia şi rata de refresh, rezultatul fiind reprezentat de o imagine mai stabilă.
Frecvenţă verticală - numărul total într-o secundă în care monitorul poate afişa toate liniile pe întreg ecranul. O frecvenţă verticală ridicată are ca efect o imagine mai odihnitoare.
Frecvenţă verticală de scanare - în modul interpolat este vorba de numărul de câmpuri scrise pe ecran în fiecare secundă. Este exprimată în Hz. În modul de lucru neinterpolat este vorba de numărul total de frame-uri afişate pe ecran într-o secundă (cunoscut şi sub numele de rată de refresh).
Gamut - setul de culori pe care îl poate afişa monitorul.
LCD - liquid cristal display (ecran cu cristale lichide).
Lăţime de bandă - metodă de măsurare a performanţelor unui monitor. Măsurarea se face în MHz, lăţimea d ebandă fiind reprezentată de numărul de puncte ce pot fi reprezentate pe o linie într-un interval de o secundă. Mai precis, este vorba de răspunsul în frecvenţă al sistemului între punctele unde nivelul semnalului scade sub un anumit ptocentaj din valoarea sa maximă (de obicei 50% sau 75%).
Liniaritate - unghiul pentru actuala locaţie a unui pixel de pe ecran ce corespunde cu locaţia dorită. Nonliniaritatea aduce imaginii o tentă de distorsionare a unei suprafeţe de pe ecran comparativ cu o alta. De obicei acestfapt se întâmplă din cauza unei reglări proaste a voltajului în circuitele interne.
MFE - Magnetic field effects. Un monitor este afectat de câmpuri magnetice. Atunc câd un ecran afizează culori anormale pe anumite arii, sau în cazul în care apar distorsiuni, varifică aparatele care se află lângă acesta. Un astfel de mediu de distorsiune poate fi considerat de exemplu şi o boxă neprotejată magnetic. Rezolvarea survine în urma separării monitorului de astfel de elemente prin îndepărtatea de acestea.
Rată de refresh - numărul de frame-uri pe secundă ce pot fi aplicate monitorului. Cu cât acest număr este mai mare cu atât imaginea pare mai stabilă şi mai odihnitoare.
Rezoluţie - numărul de pixeli ce pot fi afişaţi pe ecran în acelaşi timp, specificat ca număr de pixeli pe linii (orizontale) înmulţit cu numărul de linii orizontale.
VESA - Video Electronic Standards Association, consorţiu al producătorilor format pentru stabilirea şi menţinerea standardelor de construcţie a plăcilor video şi monitoarelor.
VGA - Video Graphic Adapter, o placă ce conţine un generator de caractere, şi un şir de microprocesoare ce translatează informaţia binară din calculator în semnale video pentru monitor. Aceste plăci sosesc cu o serie de mai multe standarde, determinându-se astfel calitatea imaginilor formate.
VGA - introdus în 1987, a fost prima placă video analogică. Aceasta oferea o rezoluţie mai bună decât în cazul plăcilor EGA (Enhanced Graphics Adapter) de 640x480 pixeli pentru grafică şi 720x400 pixeli pentru text. VGA aducea şi o paletă de culori extinsă de 256 de culori putând emula atât standardul EGA cât şi pe cel CGA (Color Graphics Adapter).
XGA-8514A - introdus de către IBM în anul 1990. Rezoluţia oferită era de 1024x768 pixeli (în mod interpolat), iar paleta de ajungea la 256 de culori.
XVGA - Extended VGA, introdus de VISa în anul 1991, în acest caz rezoluţia maximă fiind de 1024x768 pixeli (în mod neiterpolat), şi o rată de refresh semnificativ mai bună decât cea introdusă de IBM prin XGA-8514A. High end graphics adapter - introdus la sfârşitul anilor ´90, destinat în special staţiilor de lucru profesionale, fiind posibilă utilizarea unor rezoluţii de la 1280x1024 pixeli la 1600x1280 pixeli, o frecvenţă orizontală de până la 90Hz şi o lăţime de bandă de până la 200MHz.