TESTE COMPARATIVE
VIZIBILITATE 17''
Cristian Lăcraru, Ștefan Iliescu
Monitorul este poate componenta care vrei nu vrei tot pe birou stă. Și vrei
nu vrei tot te uiți la el. În special când funcționează J. În afară de rolul
său de bază în arhitectura unui calculator, există încă două componente ce nu
trebuie neglijate. E vorba de protecția vizuală și design. La acestea se adaugă
cap de listă capacitățile tehnice.
În testul de aici am încercat să aducem pe piață cei mai importanți componenți
ai acestei industrii. În total am adunat în laborator nu mai puțin de 32 de
monitoare, atât din gama TFT cât și CRT (cu diagonala de 17"). Așa că ai
de unde alege. Citește mai departe testul și la sfârșitul lui vei fi în stare
să faci alegerea care ți se potrivește cel mai bine. Succes!
Este normal să vrei pentru sistemul tău ce e mai bun. Și de afirmație nu scapă
nici monitorul. Poți alege între modelele CRT și LCD. Diferența constructivă
constă în tehnologie. CRT-urile sunt cele mai răspândite. Cauza principală este
fără doar și poate prețul destul de redus. Încet, încet însă LCD-urile înfrumusețează
cele mai multe biro-uri. Fiecare tehnologie oferă însă facilități ce nu trebuie
neglijate.
Tehnologia CRT
CRT: Cathode Ray Tube
Deși CRT-urile privite din exterior nu prezintă mari diferențe, la interior
lucrurile stau puțin altfel, existând funcționalități determinante în viitoarea
alegere. În primul rând există mai multe tipuri de tuburi catodice, clasificarea
putându-se face într-unul din cele trei tipuri: Invar Shadow mask, Flat Shadow
mask și Flat Apperture grille.
Principiul de construcție al unui monitor CRT este la bază același și a fost
desoperit acum mai bine de 100 de ani. Bine sau nu, acesta nu s-a schimbat foarte
mult. Printre altele au fost aduse însă îmbunătățiri în ceea ce privește acuratețea
culorilor și rezoluțiile suportate, factori cu o importanță deosebită asupra
calității. Este vorba de un tub de evacuare cu un anod, un catod și un tun de
electroni. Sunt utilizate diferite tipuri de fosfori si capacitatea acestor
substanțe organice de a produce lumină roșie verde sau albastră atunci când
se exercită o excitare electrică asupra lor. Punctele iluminate sunt grupate
în triade RGB (Red, Green, Blue), care se numesc pixeli. Aceștia, așezați unul
lângă altul creează impresia unei imagini. Pixelii pot avea forme și dimensiuni
variate, funcție de mărimea fascicolului de electroni și de tehnologia uzitată.
Numărul de pixeli de pe ecran determină calitatea imaginii într-un raport de
proporționalitate directă. Cu cât rezoluția crește, iconurile de pe ecran scad
în dimensiune, dar o cantitate mai mare de informație este pusă la dispoziția
ochiului uman.
Ca un rezumat al celor enumerate mai sus putem spune că precizia și claritatea
unei imagini depinde de tehnologia utilizată și de dot pitch-ul tubului. Un
pitch reprezintă distanța între două puncte ce dețin aceeași culoare. Măsurarea
acestei valori se poate face prin diverse metode. În general, cu cât această
distanță este mai mică, cu atât claritatea imaginii crește.
Tehnologia LCD
LCD: Liquid Crystal Display
În principal LCD-urile au apărut ca urmare a cererii de calculatoare portabile.
LCD-urile sunt subțiri, ușoare și fiabile, elemente cu decizie majoră în cazul
unui laptop.
Astăzi, majoritatea monitoarelor LCD sunt construite cu o tehnologie bazată
pe o matrice activă de tranzistori plasați pe un film foarte subțire (TFT- Thin
Film Tranzistors). Mai există însă și un alt tip de construcție pentru monitoarele
LCD, cel cu matrice pasivă, utilizat în anii de pionierat ai calculatoarelor
portabile, capabilitățile acestora fiind ceva mai limitate.
Ecranele LCD TFT sunt confecționate din mai multe straturi, așezate într-o
anumită ordine: filtru de polarizare, foiță de sticlă, electrod, layer de aliniere,
cristale lichide, layer de aliniere, electrod, foiță de sticlă, filtru de polarizare.
Între straturi se află dispuse foițe subțiri de tranzistori. În final mai este
introdusă o iluminare fluorescentă, din spate a ecranului.
La ecranele TFT cu matrice activă, în condiții normale, atunci când nu există
încărcare electrică, cristalele lichide sunt prezente în stare amorfă. În această
fază pe ecran nu este vizibil nimic. Variind nivelul de încărcare electrică,
layer-ul de cristale lichide va permite trecerea unei cantități de lumină.
Luminozitate
Luminozitatea unui monitor este măsurată în candele pe metru pătrat (cd/mp).
În mod normal un monitor CRT prezintă 70-150 cd/mp. Generația SuperBright Diamondtron
a introdus pe piață și modele ce prezintă 300cd/mp, valoare de două ori mai
mare decât în cazul CRT-urilor clasice.
La capitolul luminozitate LCD-urile se încadrează undeva spre treapta superioară
a ierarhiei, înregistrând o luminozitate în jurul a 200-250 cd/mp. Acest nivel,
destul de ridicat, permite utilizarea LCD-urilor în medii puternic iluminate.
În cazul LCD-urilor luminozitatea mai poate fi crescută semnificativ ridicând
nivelul iluminării din spate.
Deși luminozitatea unui monitor deține un rol important în decizia de achiziție,
utilizatorul trebuie să mai ia în considerare și alte elemente specifice unor
astfel de echipamente, precum rata de contrast, timpul de răspuns și dot pitch-ul.
În urma unei corelări a tuturor acestor factori este posibil să găsești modelul
cel mai potrivit nevoilor tale.
Dot pitch
Un pitch reprezintă distanța între două puncte ce dețin aceeași culoare. Măsurarea
acestei valori se poate face prin diverse metode. În general, cu cât această
distanță este mai mică, cu atât claritatea imaginii crește. În același timp
însă, odată cu scăderea acestei distanțe este nevoie de un tun de electroni,
circuitele de deflexie și alte componente interne trebuie să opereze cu o precizie
sporită. În general monitoarele prezente în acest moment pe piață prezintă un
dotch pitch cu o valoare de 0,28mm sau mai mică.
Dimensiunea ecranului
La fel ca și în cazul televizoarelor, cea mai simplă metodă de comparație este
cea legată de diagonala ecranului. S-a încetățenit în cazul monitoarelor ca
unitate de măsură pentru diagonala acestora inch-ul (1inch = 2,54cm). Cele mai
întâlnite diagonale în acest moment sunt cele de 14" și 15", cu o
urcare foarte rapidă a celor de 17". Acest fapt se datorează atât scăderii
prețurilor pentru modelele de 17", cât și opririi producției pentru cele
de 14".
În cazul modelelor CRT se calculează două diagonale. Este vorba de diagonala
tubului și de diagonala vizibilă. Aceasta din urmă reprezintă zona în care pot
fi afișate imagini. În acest caz, de exemplu, un monitor de 15" (diagonala
tubului) prezintă de fapt imagine pe 13,8". Lucrurile nu stau la fel în
cazul modelelor LCD. Aici nu există decât o diagonală, fiind exact cea pe care
este afișată imaginea. Tabelul alăturat explică mai bine cele două diagonale
măsurate în cazul CRT-urilor. Dimensiunea ecranului deține un rol important
în alegerea achiziției. Pe lângă faptul că un monitor mai mare... "vede
mai mare", utilizatorii aleg și în funcție de necesități. Designerii au
nevoie spre exemplu de ecrane în care să poată vedea simultan mai multe ferestre,
în timp ce un utilizator casnic este interesat în general de lucrul într-o fereastră.
Nu trebuie trecut cu vederea nici faptul că o diagonală mai mare a ecranului
înseamnă și bani în plus.
Rezoluția
Rezoluția se referă la cantitatea detaliilor ce pot fi observate pe ecran și
este măsurată în pixeli. Pixelii sunt puncte RGB care prin iluminare formează
imaginea. Cu cât numărul de pixeli ce sunt afișați pe ecran este mai mare, cu
atât cantitatea de informație prezentă crește, detaliile fiind mai bine conturate.
Rezoluția este exprimată în valoarea sa maximă posibilă. Sunt specificate două
valori. Este vorba de numărul maxim de coloane și rânduri de pixeli ce pot fi
afișate simultan. De exemplu, o rezoluție declarată 1280x1024 înseamnă informație
afișată pe 1280 de coloane și 1024 de rânduri. Cu cât rezoluția crește cu atât
imaginea devine mai clară, o cantitate mai mare de informații fiind disponibilă.
O dată cu creșterea rezoluției însă dimensiunile iconurilor scad și există o
limită maximă de la care vizulizarea nu mai este foarte clară. De aici survine
și rezoluția nativă, valoare declarată de unii producători pentru pragul optim
al raportului rezoluție/vizibilitate pentru text și grafică funcție de diagonala
monitorului. Pentru a înțelege mai bine acest lucru imaginează-ți un monitor
de 17" la o rezoluție de 1900x1600. Dimensiunea unui icon va fi extrem
de mică, aproape neclară. Aceeași rezoluție, dar pe un monitor de 21" va
afișa un icon cu o vizilbilitate excelentă. Deși în primul caz rezoluția este
la un nivel maxim, nu este vorba de rezoluția nativă, aceasta fiind undeva în
jurul valorii de 1024x768.
Rata de refresh
Rata de refresh se referă la numărul de reîmprospătări ale imaginii pe care
le poate efectua un monitor CRT. Dacă rata de refresh este de 60Hz, înseamnă
că monitorul va reîmprospăta imaginea de 60 de ori într-un interval de o secundă.
Rata de refresh are un rol extrem de important în calitatea imaginii. O valoare
mică a acesteia duce la imaginii ce par că pulsează sau tremură. Pe lângă disconfortul
creat pe moment poate duce și la îmbolnăvirea ochiului. Imaginea informaticianului
cu ochelari nu are nici o legătură cu modaJ. Utilizarea unei rate mari oferă
atât continuitate imaginilor cât și claritate, ochiul putând focusa mai bine
unghiul vizibil al ariei de interes. Rata de contrast poate fi modificată și
din soft, monitoarele de astăzi permițând rate de refresh ce nu mai ridică probleme
grave ochiului uman. A fost stabilită o rată de 70Hz ca fiind nivelul la care
majoritatea oamenilor nu mai observă efectul de tremurare. Există însă și excepții,
unele persoane susținând că și la 75Hz încă mai observă acest efect deranjant.
În cazul LCD-urilor nu se mai vorbește de rata de refresh, nefiind utilizat
fosforul. Tranzistorii pot lucra fără încetare și pot rămâne deschiși sau închiși
atâta timp cât e nevoie pentru o modificare a imaginii. Așa cum am spus rata
de refresh poate fi modificată foarte ușor chiar de utilizator. Deși efectul
vizibil nu este perceptibil, pentru cazul în care utilizatorul modifică valoarea
de refresh, LCD-urile sunt construite pentru a accepta rate de la 60Hz în sus.
Timpul de răspuns
În general se vorbește despre el în cazul LCD-urilor, și destul de des este
confundat cu rata de refresh. Timpul de răspuns reprezintă numărul de frame-uri
(poze) ce pot fi afișate într-un interval de o secundă. Această valoare nu are
o importanță prea mare în lucrul de exemplu cu fișiere text. În acest caz nu
este nevoie de prea multe frame-uri pe secundă. Problema se pune atunci când
utilizatorul deține un monitor LCD și dorește să vadă un film sau să joace un
joc. În ambele cazuri este nevoie de un timp de răspuns cât mai mic, pentru
a permite afișarea a cât mai multe frame-uri pe secundă. În acest mod este respectată
dinamicitatea filmului sau jocului. Pe piață există monitoare LCD cu un timp
de răspuns de 25ms, dar și modele cu 16ms sau chiar 12ms.
Artificii
Pe lângă toate acestea se mai poate vorbi și de o serie de artificii mai mult
sau mai puțin indispensabile aduse monitoarelor. În special acestea sunt "amplasate"
pe modele LCD. În primul rând trebuie specificată intrarea video, care poate
fi analogică (conector D-Sub15) sau digitală (conector DVI), monitorul fiind
pregătit astfel atât pentru plăci video cu ieșire analogică, cât și cu ieșire
digitală. Unele modele au implementate două difuzoare, plasate de obicei lateral
sau frontal, dispunând de o intrare de sunet și uneori de o ieșire pentru căști.
Există și cazuri în care monitorul este utilizat și cu rol de cititor de carduri,
având implementat un astfel de dispozitiv. În acest caz legătura cu calculatorul
se face prin interfață USB. Tot printr-o astfel de conexiune există modele ce
permit introducerea unuia sau mai multor dispozitive pe USB (cameră foto, memory
stick), fără a mai fi nevoie de conectarea acestora la calculator (conexiunea
USB monitor/calculaor rămâne valabilă).
Beneficiile celor trei tipuri constructive
Invar Shadow mask
- excelentă definiție orizontală și verticală
- bună precizie (sharpness) a imaginii
- linii diagonale corate, fără margini zimțate
- costuri reduse
Flat Shadow mask
- include toate punctele forte ale lui Invar shadow mask
- imagini virtuale plate cu curbare redusă
- reducerea strălucirii pentru suprailuminare
- reducerea reflexiilor
Flat Apperture grille
- imagine naturală plată, impresie de imagine reală
- focus excelent, cu calitate deosebită asupra textului și imaginilor grafice
- excelentă definiție verticală
- excelentă rată de contrast și luminozitate
- uniformitate superioară a culorii
- reducerea strălucirii și a reflexiilor
- reducerea distorsiunilor de tip geometric
Cum am testat
Testele au fost desfășurate în laboratorul PC Magazine Romania folosindu-se
același sistem de test pentru fiecare model în parte. Configurația sistemului
de test a fost următoarea: placă de bază Epox 4PDA3i, cipset Intel 865PE (southbrige
ICH5 USB 2.0), procesor Intel Pentium 4 3GHz/FSB800 MHz, 2x 512MB DDR PC 3200
(dual-channel), hard disk Western Digital Raptor WD740 (10.000rpm/ SATA/150/
buffer 8 MB), placă video cipset Ati Radeon 9600XT. Sistemul de operare utilizat
a fost Windows XP Professional.
Testele au fost efectuate în cadrul a două categorii, separarea fiind dictată
de tehnologia utilizată, CRT sau TFT.
Pentru fiecare monitor în parte am realizat o caliibrare a acestuia și o citire
a luminozității maxime admisibile în cazul calibrării, ultima etapă fiind ce
a a realizării gamut-urilor. Fiecare gamut a fost așezat pe același grafic cu
un gamut de referință, același pentru toate modelele. În acest mod se pot face
comparații directe între monitoarele prezente în test. Pentru citirile de mai
sus am utilizat un spectometru GretagMacbeth Eye-One Pro. Pachetul software
utilizat a fost Profile Maker 4.0 și Profile Editor 4.0.
Sfaturi de cumpărare
Mare bătaie de cap ai când îți construiești un calculator. Și problema continuă
și când acesta îmbătrânește sau pur și simplu vrei să mai crești pe ici pe colo
performanțele. Deși nu se montează sub carcasa sistemului, există o serie de
componente ce mișună prin jurul acesteia, mai mult sau mai puțin legate cu vreun
fir de ea. Fără ele însă nu se prea poate. E vorba în special de monitor, mouse
și tastatură. Dacă nu sunt ele, poți să ai și un Pentium 14 că treaba nu prea
merge.
Primul gând trebuie să îți zboare la tehnologia de construcție pe care vrei
să o deține monitorul tău. Este vorba de CRT sau TFT. Dacă arunci o privire
pe două modele, unul CRT și unu TFT, vei observa fără nici o ezitare că primul
este enorm... comparativ cu cel de-al doilea. Îți dai seama că până la urmă
totuși pe ambele vei vizualiza același sistem de operareJ. Rezultă deci fără
discuție că unul e relativ ieftin, iar altul e foarte scump (varianta cu foarte
ieftin o excludem). Care!? Credem că nu e greu de ghicit. Și am ajuns la primul
factor de decizie. Prețul. Dacă ai bani (undeva în jurul a 400-500 de euro),
și îți și place, poți cumpăra un TFT. Arată bine pe birou, e destul de subțire
să îl prinzi pe un perete și îți oferă un aer aparte. Dacă nu ai destui bani,
poate că e mai bine să te orientezi către un model CRT. CRT-urile sunt mai mari,
ocupă deci spațiu semnificativ pe birou, sunt mai greu de mutat. La capitolul
imagine nu trebuie să îți faci griji. Ambele variante te pot răsplăti pe deplin.
Urmează să te uiți la ceva caracteristici ale modelului. Și aici poți lua în
calcul, luminozitatea, rata de contrast, dot-pitch-ul, fora tubului (la CRT-uri),
rata de refresh (la CRT-uri), timpul de răspuns (la LCD-uri). După ce ai ales
varianta optimă, în cazul în ai optat pentru un LCD te mai poți uita și la alte
artificii nu neapărat necesare dar care pot exista pe un astfel de echipament.
Cea mai importantă este intrarea video, care poate fi și DVI (digitală).
Dacă ai o placă video cu astfel de ieșire merită să fii atent la monitor. Mai
poți arunca o privire și spre eventualitatea în care mai există încorporat un
cititor de carduri sau de memorii USB. Poți arunca o privire și la butoanele
existente pe carcasă și la funcțiile acestora. Pe lângă clasicele reglaje de
luminozitate, contrast, etc. ar fi bine dacă ți se oferă posibilitatea de a
"umbla" separat pe fiecare canal de culoare în parte (RGB). Poți face
de aici reglaje interesante, fiind utilă și pentru o calibrare ulterioară a
monitorului. Nu în ultimul rând mai trebuie să fi atent și la design.
Și în cazul LCD-urilor acest aspect deține o importanță enormă. Dacă ești extrem
de pretențios poți face o alegere LCD cu posibilitate de pivotare. În acest
mod ecranul poate fi rotit la 90 de grade, această funcție fiind uzitată în
principal în cazul vizualizării portretelor. Mare atenție însă la piciorul monitorului,
la stabilitatea acestuia, pentru că în astfel de cazuri există nefericita posibilitate
de dezechilibrare a întregului ansamblu. În rest... ceva documentare înainte
pe Internet, și... bani să fie. Succes!
GLOSAR
Backlight - tehnologie utilizată în cazul monitoarelor LCD,
ajutând ochiul pentru operațiunile de citire.
Contrast - diferența între maximul și minimul luminozității
monitorului
DDC - Display Data Chanel, standard VESA pentru comunicarea
între un monitor și o placă video. Folosind DDC, un monitor poate transmite
informații plăcii grafice asupra unor parametrii precum rezoluția maximă suportată
și adâncimea de culaore. În urma acestor informații placa video se poate asigura
daă utilizatorul introduce informații valide pentru configurarea monitorului.
Diagonală vizibilă - diagonala monitorului este cea măsurată
pe tub înainte să fie așezat în carcasa de plastic. Diagonala vizibilă reprezintă
zona de pe tub pe care pot fi afișate imaginii. Valoarea celei din urma este
mai mică.
Dot pitch - distanța dintre un punct (R, G sau B) și cel mai
apropiat punct cu aceeași culoare, pe o linie anterioară sau următoare.
D-Sub 15 - tip de conector analogic între cablu de date și
monitor/placă de sunet.
DVI - tip de conector digital între cablu de date și monitor/placă
de sunet.
Electronic Radiation Standards - standarde internaționale pentru
limitele maxime admise de emisii electromagnetice ale monitoarelor. Ultimul
standard adoptat este TCO ´03.
EMC - electromagnetical compatibility. Cerințele EMC stipulează
faptul că un dispozitiv nu trebuie să interfereze cu el însuși, cu alte dispozitive
interne, sau să fie un factor de interferență pentru alte echipamente.
EMI - electromagnetical interference. Interferențe apărute
în sistemul de operare sunt cauzate de incompatibilitatea cu semnalele din mediul
înconjurător. Mai multe țări au introdus o serie de legi (FCC și CE), stabilind
limitele EMI.
Frecvență orizontală - timpul necesar scanării fiecărei linii
orizontale ce intră în componența ecranului. Unitatea de măsură este kHz. Frecvența
orizontală este direct legată de rata verticală de refresh, prin urmare cu cât
este mai mare numărul de linii verticale cu atât este mai mare frecvența orizontală
necesară.
Frecvență orizonală de scanare - numărul de linii video orizontale
ale unui ecran afișate într-o secndă (de la stânga la dreapta), numit și frecvență
liniară (măsurată în kHz). Cu cât este mai mare această frevență, cu atât crește
rezoluția și rata de refresh, rezultatul fiind reprezentat de o imagine mai
stabilă.
Frecvență verticală - numărul total într-o secundă în care
monitorul poate afișa toate liniile pe întreg ecranul. O frecvență verticală
ridicată are ca efect o imagine mai odihnitoare.
Frecvență verticală de scanare - în modul interpolat este vorba
de numărul de câmpuri scrise pe ecran în fiecare secundă. Este exprimată în
Hz. În modul de lucru neinterpolat este vorba de numărul total de frame-uri
afișate pe ecran într-o secundă (cunoscut și sub numele de rată de refresh).
Gamut - setul de culori pe care îl poate afișa monitorul.
LCD - liquid cristal display (ecran cu cristale lichide).
Lățime de bandă - metodă de măsurare a performanțelor unui
monitor. Măsurarea se face în MHz, lățimea d ebandă fiind reprezentată de numărul
de puncte ce pot fi reprezentate pe o linie într-un interval de o secundă. Mai
precis, este vorba de răspunsul în frecvență al sistemului între punctele unde
nivelul semnalului scade sub un anumit ptocentaj din valoarea sa maximă (de
obicei 50% sau 75%).
Liniaritate - unghiul pentru actuala locație a unui pixel de
pe ecran ce corespunde cu locația dorită. Nonliniaritatea aduce imaginii o tentă
de distorsionare a unei suprafețe de pe ecran comparativ cu o alta. De obicei
acestfapt se întâmplă din cauza unei reglări proaste a voltajului în circuitele
interne.
MFE - Magnetic field effects. Un monitor este afectat de câmpuri
magnetice. Atunc câd un ecran afizează culori anormale pe anumite arii, sau
în cazul în care apar distorsiuni, varifică aparatele care se află lângă acesta.
Un astfel de mediu de distorsiune poate fi considerat de exemplu și o boxă neprotejată
magnetic. Rezolvarea survine în urma separării monitorului de astfel de elemente
prin îndepărtatea de acestea.
Rată de refresh - numărul de frame-uri pe secundă ce pot fi
aplicate monitorului. Cu cât acest număr este mai mare cu atât imaginea pare
mai stabilă și mai odihnitoare.
Rezoluție - numărul de pixeli ce pot fi afișați pe ecran în
același timp, specificat ca număr de pixeli pe linii (orizontale) înmulțit cu
numărul de linii orizontale.
VESA - Video Electronic Standards Association, consorțiu al
producătorilor format pentru stabilirea și menținerea standardelor de construcție
a plăcilor video și monitoarelor.
VGA - Video Graphic Adapter, o placă ce conține un generator
de caractere, și un șir de microprocesoare ce translatează informația binară
din calculator în semnale video pentru monitor. Aceste plăci sosesc cu o serie
de mai multe standarde, determinându-se astfel calitatea imaginilor formate.
VGA - introdus în 1987, a fost prima placă video analogică.
Aceasta oferea o rezoluție mai bună decât în cazul plăcilor EGA (Enhanced Graphics
Adapter) de 640x480 pixeli pentru grafică și 720x400 pixeli pentru text. VGA
aducea și o paletă de culori extinsă de 256 de culori putând emula atât standardul
EGA cât și pe cel CGA (Color Graphics Adapter).
XGA-8514A - introdus de către IBM în anul 1990. Rezoluția
oferită era de 1024x768 pixeli (în mod interpolat), iar paleta de ajungea la
256 de culori.
XVGA - Extended VGA, introdus de VISa în anul 1991, în acest
caz rezoluția maximă fiind de 1024x768 pixeli (în mod neiterpolat), și o rată
de refresh semnificativ mai bună decât cea introdusă de IBM prin XGA-8514A.
High end graphics adapter - introdus la sfârșitul anilor ´90, destinat
în special stațiilor de lucru profesionale, fiind posibilă utilizarea unor rezoluții
de la 1280x1024 pixeli la 1600x1280 pixeli, o frecvență orizontală de până la
90Hz și o lățime de bandă de până la 200MHz.
|