PC MAGAZINE NOIEMBRIE 2001
	Componente	Alegeti categoria Sisteme Componente Stocare Comunicatii Imprimare Imagine Divertisment Software

TESTE COMPARATIVE
PLĂCI DE BAZĂ SOCKET 370[ sumarul caracteristicilor ] [ teste de performanţă ]
PLĂCI DE BAZĂ SOCKET A [ sumarul caracteristicilor ] [ teste de performanţă ]
PLĂCI DE BAZĂ SOCKET 423 [ sumarul caracteristicilor ] [ teste de performanţă ]

Mai mult decât o simplă componentă - plăci de bază

Ştefan Iliescu
Şerban Păduroiu
Cristian Lăcraru

Pentru un utilizator care doreşte să achiziţioneze un calculator, primul lucru pe care trebuie să îl facă este să aleagă o configuraţie. Aşa că îl întreabă pe cel de la magazin despre procesor, memorie, discul hard, monitor, după care se trece la facilităţile multimedia, şi se termină cu preţul. Din toată enumerarea făcută mai sus lipseşte o componentă, cea mai importantă de altfel, placa de bază. Câţi dintre dumneavoastră au analizat cu atenţie caracteristicile plăcii de bază, atunci când au cumpărat un sistem? Dacă sunt mulţi, atunci este cu atât mai bine. Înseamnă că munca noastră dă roade. Ţinând cont totuşi de faptul că materialul de faţă este un test comparativ şi nu un ghid de plăci de bază, nu vom analiza în detaliu toate aspectele legate de acestea.

Producătorii de procesoare s-au implicat într-o cursă a megaherţilor, pe lângă o creştere logică a performanţelor existând şi raţiuni de ordin economic. O creştere a vitezei noilor procesoare îndeamnă utilizatorul să îşi schimbe vechiul procesor, pentru a nu rămâne în urmă la capitolul performanţe, chiar dacă în aplicaţiile folosite de el această schimbare nu se va simţi. Însă viteza procesorului, capacitatea memoriei sau performanţele discului hard nu sunt puse în valoare dacă sunt instalate pe o placă de bază concepută defectuos.

Evoluţia rapidă a diferitelor platforme, disponibilitatea unui număr mare de cipseturi şi concurenţa de pe piaţa memoriilor au condus la creşterea tot mai accelerată a numărului de plăci de bază disponibile, în toate variantele posibile. Pentru cineva care nu se păstrează la curent chiar şi câteva săptămâni cu acest domeniu, situaţia poate deveni confuză. Acesta este de fapt şi motivul pentru care credem că mulţi utilizatori ignoră caracteristicile plăcii de bază la achiziţionarea unui sistem.

Scopul acestui test este de a prezenta oferta disponibilă pe piaţă, cu plusuri şi minusuri, şi de a atrage atenţia asupra importanţei echipamentului numit placă de bază. Alegerea unei plăci performante vă va scuti de problemele ulterioare.

Alegerea redacţiei
Alegerea unei plăci de bază care să satisfacă toate cerinţele este un lucru greu, dacă nu imposibil. Fiecare utilizator ar trebui să caute acele facilităţi care să îl ajute cel mai bine în configurarea unui sistem cât mai apropiat de necesităţile sale. Alegerile noastre s-au bazat pe de o parte pe rezultatele obţinute în teste, iar pe de altă parte pe facilităţile oferite de fiecare placă în parte, stabilitatea dovedită în teste şi pe documentaţia pusă la dispoziţie. Un loc important îl ocupă şi preţul de achiziţie, însă ne-am permis să nu facem din preţ un argument decisiv. Placa de bază este componenta cea mai importantă, economia de bani de la achiziţie fiind foarte probabil regăsită apoi în blocările aleatoare sau în funcţionarea instabilă a sistemului.

Categoria plăcilor pentru procesoare Pentium III a fost dominată de producătorul Asus. Modelul TUSL2-C a obţinut cele mai bune rezultate în testul de aplicaţii Business Winstone 2001, în testul intensiv de disc High-end Disk Winmark 99, cât şi în ambele teste de grafică ZD. Pentru cei care doresc un sistem echilibrat, stabil, care să ofere performanţe ridicate pentru categoria sa, beneficiind şi de un preţ rezonabil, Asus TUSL2-C este o soluţia, motiv pentru care i-am acordat şi noi alegerea redacţiei. A doua alegere a redacţiei la această categorie s-a îndreptat către al doilea reprezentant Asus. CUSL2-LS este o placă destinată utilizatorilor experimentaţi, putând reprezenta o platformă pentru construirea unor staţii de lucru puternice sau a unui server de început de gamă. Multitudinea de facilităţi oferite, alături de stabilitatea în funcţionare, aspect vital în cazul sistemelor din categoriile amintite mai sus, ne-au determinat să îi acordăm lui Asus CUSL2-LS alegerea noastră.

Cea de-a doua categorie a testului s-a constituit din plăci dedicate procesoarelor Duron şi Athlon. Faţă de categoria anterioară, unde cipsetul Intel 815E(P) a dominat categoric, în cazul plăcilor pe socket A alegerea cipseturilor s-a bazat pe o ofertă mai largă. Din punctul de vedere al rezultatelor din teste, combinaţia Northbridge AMD 761 cu Southbridge VIA 686B se pare că a fost cea mai reuşită, aceasta stând şi la baza celor două plăci care se constituie în alegerea redacţiei pentru această categorie. Prima alegere se numeşte Gigabyte GA-7DXR. Susţinută de cele mai bune rezultate în cele mai importante teste, placa a prezentat o configuraţie cu foarte multe facilităţi. Trei sloturi de memorie, lucru mai puţin obişnuit pentru plăcile cu cipset AMD 760, controler RAID şi o mulţime de posibilităţi de ajustare a principalilor parametri de funcţionare, alături de stabilitatea în funcţionare, iată argumentele pentru decizia noastră. A doua alegere a categoriei este o placă ridicată în jurul aceluiaşi cipset descris mai sus. Cu un aspect foarte îngrijit, care arată grija producătorului faţă de cele mai mici detalii constructive, Epox 8K7A+ nu s-a lăsat mai prejos în teste. Beneficiind de controler RAID HPT370A, facilitate extrem de apreciată de posesorii mai multor discuri hard, placa oferă destule facilităţi de ajustare a parametrilor de fucţionare şi de monitorizare a acestora, pentru a se adresa celor care doresc performanţe, fără a renunţa la stabilitate.

Majoritatea producătorilor de plăci de bază pentru procesoare Pentium 4 pe socket 423 s-au limitat până acum la a reproduce în mare măsură modelul de referinţă de la Intel. Rezultatele din testele noastre au arătat că, cel puţin în cazul modelelor prezente, o copie nu va putea depăşi performanţele originalului. A existat totuşi un model care, apropiindu-se şi cel mai mult de rezultatele plăcii Intel, a încercat o abordare diferită a arhitecturii. MSI 850Pro2 este cu siguranţă cea mai îndrăzneaţă placă din seria celor pentru Pentium 4, în această prezentare. Multiplele facilităţi de configurare, alături de stabilitatea în funcţionare şi rezultatele foarte bune din teste ne-au determinat să-i acordăm alegerea redacţiei.

Nu putem să încheiem fără a ne exprima regretul legat de absenţa unui producător care cu siguranţă s-ar fi numărat printre câştigători. Este vorba despre Abit, câştigător anul trecut şi prezent în numărul nostru din luna august cu modelul TH7-RAID.

Cum am testat
În prezent, există pe piaţă trei categorii importante de plăci de bază, niciuna dintre ele neputând fi ignorată în cazul în care doreşti realizarea unui test corect. Cele trei categorii sunt: plăci destinate procesoarelor Intel Pentium III pe socket 370, plăci destinate procesoarelor AMD Athlon şi Duron pe socket A şi plăci destinate procesoarelor Intel Pentium 4 pe socket 423. În momentul realizării testului am primit şi o placă pentru procesor Pentium 4 pe socket 478, cu cipset Intel 845, însă fiind singura existentă în test am luat hotărârea de a o prezenta în cadrul secţiunii Prima Impresie.

În evaluarea fiecărei plăci am urmărit pe de o parte aspectul calitativ, iar pe de altă parte aspectul cantitativ. Analiza calitativă s-a legat de facilităţile oferite de fiecare placă, uşurinţa în configurare şi calitatea documentaţiei ce o însoţeşte. Chiar dacă din punct de vedere arhitectural diferenţele nu sunt majore între multe dintre plăcile testate, există anumite probleme de compatibilitate, care fac diferenţa atunci când placa este folosită la parametrii maximi. Pentru realizarea analizei cantitative, ţinând cont de numărul relativ mare de plăci, combinat cu complexitatea metodologiei de testare a unei plăci de bază, am încercat realizarea a trei sisteme de test. Imposibilitatea, legată de cauze obiective, de a realiza trei platforme comparabile ca performanţe, ne-a determinat să realizăm comparaţii doar în interiorul fiecărei categorii.

Sistemul de test pentru plăcile destinate procesoarelor Pentium III a fost compus dintr-un procesor la 1 GHz, 128 MB SDRAM PC133 sau DDR-RAM PC2100, disc hard Quantum Fireball PlusAS de 20,5 GB la 7200 rpm şi placă video GeForce2 MX-200, încercând să realizăm o configuraţie posibil de alcătuit de către un utilizator obişnuit. Configuraţia de testare pentru procesoare Athlon sau Duron a cuprins un procesor Athlon la 1,2 GHz, 128 MB SDRAM PC133 sau DDR-RAM PC2100, disc hard Quantum Fireball PlusAS de 20,5 GB la 7200 rpm şi placă video GeForce2 MX-200. A treia configuraţie a fost cea dedicată platformei Pentium 4 pe socket 423 şi s-a constituit din procesor Pentium 4 la 1,8 GHz, 256 MB RDRAM PC800, disc hard Quantum Fireball PlusAS de 20,5 GB la 7200 rpm şi placă video GeForce2 MX-200.

Discul hard a fost instalat pe primul canal IDE fiind setat pe UATA/100.

Setările din BIOS au fost făcute în încercarea de a obţine cele mai bune rezultate posibile, însă nu s-au aplicat creşteri de tensiune de alimentare şi nici răciri speciale. Pentru fiecare placă ne-am propus să îi stabilim frecvenţa busului PCI şi a celui AGP în parametri standard (33, respectiv 66 MHz), memoria funcţionând la aceeaşi frecvenţă ca FSB-ul. Timing-ul memoriei a fost fixat cât mai performant (2-2-2). Cu câteva mici excepţii, plăcile au funcţionat stabil la parametrii fixaţi, lucru deloc surprinzător având în vedere că firmele participante nu aveau nici un interes să fie reprezentate de echipamente instabile.

Pe sistemul creat am instalat în mod cât mai identic Windows 98SE, la care am adăugat driverele oferite de producătorul plăcii de bază, driverul video Detonator 12.41 de la nVidia şi DirectX 8.0. După instalarea aplicaţiilor de test, am dezactivat toate aplicaţiile rezidente, iar desktop-ul a fost setat la o rezoluţie de 1024x768 pixeli, la o adâncime de culoare de 32 de biţi.

Pentru evaluarea performanţelor de ansamblu ale sistemului am folosit testul de aplicaţii ZD Business Winstone 2001 v.1.0.1. Comportarea subsistemelor luate în parte a fost testată cu Sisoft Sandra 2001, pentru procesor şi memorie, şi ZD Winbench 99 2.0 pentru controlerul IDE (Business şi High-end Disk Winmark 99) şi cel AGP (Business şi High-end Graphics Winmark 99). De asemenea, tot pentru evaluarea performanţelor AGP am considerat utilă folosirea testului Video 2000.

Atât pentru a asigura consistenţa rezultatelor, dar şi pentru a verifica stabilitatea plăcilor de bază, testele au fost efectuate în mod repetat. Pentru teste am folosit driverele oferite de producătorii plăcilor şi versiunile de BIOS cu care plăcile au venit echipate. Am dorit astfel să obţinem rezultate cât mai apropiate de cele pe care urmează să le obţină un utilizator imediat după achiziţie.

Mulţumiri
Pentru realizarea acestui test am fost sprijiniţi prin dotări suplimentare ce ne-au ajutat la desfăşurarea sa în condiţii optime, firmele - Net Brinel şi International Computers Group, cărora le mulţumim.

Firma Net Brinel (tel.: 064-41.46.10, www.brinel.ro) ne-a oferit procesorul AMD Athlon la 1,2 GHz, trei discuri hard Quantum Fireball PlusAS şi trei plăci video GeForce2 MX-200, iar International Computer Group (tel.: 01-224.03.33, www.itshop.ro) ne-a pus la dispoziţie procesorul Intel Pentium III la 1 GHz şi 256 MB RDRAM.

În numărul viitor veţi putea citi un test dedicat sistemelor de jocuri.