Agora
Media
Libraria Byblos



AgoraNews  





PC Magazine Ro  




NET Report   




Ginfo   




agora ON line   





PC Concrete   





Liste de discuții   




Cartea de oaspeți   




Mesaje   





Agora   








Clic aici
PC Report - ultimul numar aparut


Comentarii și interviuri - PC Magazine Romania, Martie 2004


Cum ar trebui schimbat sistemul de învățământ pentru a avea programatorii necesari peste zece ani?


Mircea Sârbu
Director al firmei IntraWeb Software și columnist al revistei PC Magazine România.

Peste zece ani

Mircea Sârbu

Am citit cu mare interes articolul doamnei Irina Athanasiu - Ce înseamnă să fii programator - apărut în numărul trecut. Cred că sinteza ce ne-a fost oferită poate fi ea însăși o definiție a programatorului din zilele noastre. Programarea tinde să se industrializeze, să atribuie un rol tot mai însemnat instrumentelor și prefabricatelor iar inventivitatea pierde teren în fața rigorii și disciplinei. În cele din urmă, e vorba despre eficiență.

Nu am de gând nici să completez și nici să contrazic spusele doamnei profesor. În schimb aș fi tentat să răspund provocării din finalul articolului și să speculez pe tema viitorului meseriei de programator.

Dar cum speculația fără o miză practică n-are farmec, voi pune puțin altfel problema: cum ar trebui schimbat sistemul de învățământ pentru a pregăti specialiști care să corespundă profilului prefigurat al programatorului de peste zece ani? Dacă socotim patru ani de liceu și cinci de facultate... suntem în plină actualitate!

Abordând problema din acest unghi, o primă chestiune se referă la nivelul pregătirii. Va trebui să crească, printr-o specializare mai pronunțată în anii de facultate, sau va trebui să scadă, fiind suficiente studiile liceale, eventual urmate de o scurtă specializare?

Înclin să cred că va trebui să crească. Deși utilizarea pe scară largă a generatoarelor de programe, a instrumentelor CASE (Computer Aided Software Engineering) și a bibliotecilor de componente pare să reducă efortul programatorilor, experiența îmi spune că de fapt doar îl redirecționază spre acele clase de probleme care necesită cu adevărat intervenția specialistului. Desigur că aceste domenii devin mai puțin legate de rutina codificării și tind mai degrabă spre zona arhitecturii aplicației, unde deciziile sunt mult mai grele și implică o cunoaștere profundă a întregului edificiu.

O a doua chestiune se referă la conținutul pregătirii. Va mai fi nevoie de algoritmică și programare, sau va fi orientată de la bun început spre ingineria programării, administrarea proiectelor și metodologii?

Greu de spus... Doamna Athanasiu zice: "nu mai este un dezvoltator de algoritmi, este mai mult un combinator". Citind această frază, m-am întrebat care a fost ultimul algoritm interesant pe care l-am elaborat. Mi-am amintit de unul din facultate, foarte interesant, dar complet inutil. Un exercițiu. Dar există și-o altă perspectivă: oare nu cumva tocmai antrenamentul din liceu și facultate a făcut ca problemele de algoritmică din lumea reală să-mi pară banale? De fapt, chiar zilele trecute am dezvoltat un trigger recursiv. Nu e deloc banal, dar nu l-aș trece în CV...

Cred totuși că algoritmica rămâne, în cele din urmă, esența meseriei de programator. Chiar dacă nu vom mai scrie programe de sortare, chiar dacă vom avea tot codul uzual în biblioteci, chiar dacă mai mult vom combina componente, va trebui să înțelegem cum funcționează un framework, va trebui să știm să "lipim" componente, va trebui să ordonăm o serie de acțiuni pentru a obține un rezultat. Toate presupun algoritmică. O chestiune extrem de controversată - mai cu seamă în dialogul dintre generații - se referă la balansul între pregătirea teoretică și cea practică. Vocea tineretului cere cu vehemență pregătirea practică și se revoltă împotriva bătrânului Pascal. Cu toate că îmi voi atrage antipatia multor cititori, cred că pregătirea fundamentală rămâne esențială, iar pregătirea practică este doar un corolar al acesteia. Mai mult, cred că o cultură generală solidă valorează mai mult decât abilitatea de a mânui un mediu de dezvoltare.

Mă grăbesc să mă explic, pentru că presimt că, oricum, voi fi somat să o fac.

Eu am convingerea că industria de software nu a atins nici măcar vârsta adolescenței. Mai mult, cred că direcția în care se îndreaptă este fundamental greșită. Programele mamut pe care ni le furnizează astăzi vor ajunge să se surpe sub propria lor greutate. Cu câțiva ani în urmă, Larry Ellison ne-a spus că tehnologia client/server a fost o greșeală. Așa vor face și alții. Mai devreme sau mai târziu, industria de software își va schimba tehnologiile, metodele și uneltele. Va trebui să fim pregătiți să ne schimbăm viziunea iar fundamentele ne vor ajuta mai mult decât o sumă de deprinderi la care, oricum, va trebui să renunțăm.

Undeva, în laboratoarele unor universități sau în mintea unor vizionari, se prefigurează un viitor care ne va surprinde. Nu vom avea parte de plictiseală.

Și vom avea nevoie de mulți programatori...


PC Magazine Ro | CD ROM | Redactia | Abonamente | CautareArhive

Copyright © 1999-2004 Agora Media.

[email protected]

LG - LifeŽs Good

www.agora.ro

deltafri

www.agora.ro

www.agora.ro

www.agora.ro