Agora
Media
Libraria Byblos



AgoraNews  





PC Magazine Ro  




NET Report   




Ginfo   




agora ON line   





PC Concrete   





Liste de discuții   




Cartea de oaspeți   




Mesaje   





Agora   








Clic aici
PC Report - ultimul numar aparut


Soluții - PC Magazine Romania, Ianuarie 2004

"Liber" de la "libertate"

Răzvan Sandu

Motto:

"Aceia care nu înțeleg exact ce numim noi free software ("software liber") ar trebui să se gândească la un lucru foarte simplu: "free speech, not free beer" ("libertate a cuvântului", nu "bere gratis"). Odată ce au înțeles expresia asta, nu vor mai greși niciodată în interpretare." - Richard Martin Stallman

E sâmbată, soare, dimineață, frig, iar eu merg încet, zgribulit, prin valurile de frunze aurii care au acoperit complet trotuarul. Aici, la nici cinci minute de casa în care stau, mă opresc pentru o clipă și ridic privirea. Poarta înaltă din fier forjat, cu două canaturi negre, închide arcul monumental al intrării. În spatele ei, pergola rotundă, cu coloane, pe care vara se ridică trandafirii cățărători, împiedică privitorul să vadă din stradă locuința propriu-zisă.

Pe aici, pe cuburile lustruite din granit cenușiu, vor fi trecut întâi pașii lui Nae Ionescu și ai invitaților săi, Vulcănescu și Eliade, iar apoi, în vremuri mai sumbre, cizmele înalte ale Mareșalului și cauciucurile albe ale semețelor Maybach-uri oficiale germane din timpul războiului. Uitate de oamenii ce trec grăbiți, părți din libertatea și din istoria noastră trebuie că zac pe-aici, pe undeva, printre cioburile unor vremuri vechi și contradictorii.

Telejurnal

De dimineață, de cum ajung la birou, tot etajul parcă este în fierbere. Când pășesc afară din lift, mă întâmpină aroma familiară a cafelei, murmurul continuu de voci și telefoane - ca într-o redacție de mare ziar american - umbrelele desfăcute la uscat, zâmbetele discrete ale fetelor… Ud de la ploaie, cu servieta și mănușile de piele într-o mână și telefonul în cealaltă, împart saluturi grăbite și mă îndrept către consola Linux-ului, care mă așteaptă pe masă. Trebuie să văd, neapărat! Trebuie! Poate fi adevărat? Deschid browserul și vestea cade ca un trăznet: firma Red Hat, principalul distribuitor de Linux american, a renunțat să mai ofere gratuit produsul care a avut atâta succes - Red Hat Linux ! Pe moment, rămân complet contrariat. Dată fiind răspândirea pe care distribuția Red Hat o are în România, pentru noi, prieteni, vestea este aproape descumpănitoare. Asta înseamnă că abia învățasem mecanismele unui nou sistem de operare și, iată, va trebui să renunțăm la el? Înseamnă că tot efortul vostru și al meu a fost în zadar? Ei bine, slavă Domnului, nu. Pentru liniștea voastră și a mea, astăzi vom încerca să facem ordine în toate aceste idei…

"Baby, if you give it to me …"

Ok, așa cum este și firesc, pentru început mă veți întreba: "dar de ce?" Se pare că Red Hat Linux a avut succes. Asta înseamnă că un număr foarte mare de oameni - utilizatori înregistrați oficial sau nu- l-au instalat pe mașinile lor, l-au studiat, au încercat să-l îmbunătățească (direct sau indirect, prin sugestii și cereri adresate dezvoltatorilor și distribuitorului)… Dacă release-urile inițiale erau sisteme nefinisate și, uneori, instabile, care cu greu se puteau ridica peste categoria de platformă de încercare pentru câțiva programatori împătimiți, ultimele apariții au adus o stabilitate greu de concurat, utilitare și drivere diversificate, bine studiate și (aproape) complete, interfețe grafice care fac concurentă Windows-ului - deci accesibilitate - etc. Criticată de unii puriști, aplaudată de marele public și de utilizatorii medii, această evoluție a Red Hat Linux-ului este indiscutabilă. Din punctul de vedere al companiei dezvoltarea a adus și alte aspecte, mai subtile, care nu pot fi însă ignorate:

  • creșterea vânzărilor, a cotei de piață, a popularității și a numărului de utilizatori înregistrați;
  • evoluția înspre piața business - din ce în ce mai multe persoane și companii instalează Red Hat Linux pe computere critice, destinate afacerilor și nu pe sisteme home, ca până acum;
  • cresterea numărului de cereri de suport tehnic, de documentație tiparită, etc. și deci a cheltuielilor legate de satisfacerea acestor cereri;
  • creșterea "presiunii" pentru corectarea erorilor identificate în software și a vitezei cu care se realizează acest lucru (chiar dacă nu distribuitorul de Linux este cel care se ocupă, în mod direct, de rezolvarea problemelor);
  • încheierea de contracte cu parteneri comerciali puternici, pentru a vinde sisteme cu Linux preinstalat sau chiar soluții integrate pentru afaceri bazate pe Linux;
  • situarea companiei în poziția de "țintă" pentru atacuri legale din partea altor firme concurente, care vizează o parte din profiturile realizate (v. recentul atac al SCO împotriva mai multor actori importanți de pe piața free software);
  • nu în ultimul rând, dorința acționariatului și a managementului de a obține un profit sporit dintr-un produs care se bucură de o mare popularitate.

Dar ce a decis, de fapt, Red Hat ? Pe scurt, produsul Red Hat Linux își va înceta existența (versiunea Red Hat Linux 9, din mai 2003, a fost ultimul release apărut), iar suportul tehnic pentru el va fi întrerupt în luna aprilie 2004. În schimb, compania își va concentra atenția asupra dezvoltării unui sistem de operare de tip business, care va satisface necesitățile sporite ale clienților mari și ale cărui module compilate nu sunt disponibile gratuit pentru download - am numit aici Red Hat Enterprise Linux.

Se pare că Red Hat Enterprise Linux (RHEL) este răspunsul companiei americane la solicitările venite din partea clienților mari. Ca în orice aplicație critică pentru afaceri, aceștia își doresc o platformă pentru servere, stabilă, scalabilă, rapidă și, nu în ultimul rând, ieftină. Pe scena Linux au apărut relativ recent nume "mari" în domeniul afacerilor, ca IBM și Oracle - atrăgând după ele, înainte de toate, încrederea managerilor. Pe situl său, firma Red Hat a anunțat că un sistem de operare atât de dinamic ca Red Hat Linux nu era potrivit pentru piața business - versiunile se succedau prea repede (în medie, cam la patru luni), era perceput de manageri ca o platformă destinată exclusiv hackerilor și pasionaților, iar unele programe incluse în distribuție nu erau suficient "finisate". Red Hat Enterprise Linux, ajuns recent la versiunea 3, va include un set mai redus de utilitare și aplicații, dar, în ansamblu, va beneficia de garanții sporite în ceea ce privește stabilitatea și performanța și de un suport online susținut. Cu alte cuvinte, cine are suficientă încredere în soluțiile free software native, poate să le folosească nestingherit, ca și până acum, bucurându-se de avantajele cunoscute ale acestei filozofii software; cine dorește neapărat să "doarmă mai liniștit" pentru că "a cumpărat suport tehnic" - și am numit aici oamenii de afaceri - trebuie să plătească pentru acest lucru.

Dacă tot a venit vorba despre bani, am să vă ajut să estimați și costurile pentru firma voastră. Red Hat Enterprise Linux 3 este disponibil în trei versiuni, Workstation (WS), Enhanced Server (ES) și Advanced Server (AS), ultimul fiind cel recomandat și certificat pentru a rula aplicații "serioase" cum ar fi baze de date mari Oracle. Ca arhitecturi hardware, Red Hat Enterprise Linux este prezent pe șapte (!!!) platforme, și anume: Intel x86, Intel Itanium, AMD AMD64, IBM iSeries, IBM pSeries, IBM zSeries, IBM S/390.

Produsele Red Hat Enterprise Linux se vând pe baza unei subscripții anuale, necesară pentru fiecare sistem pe care software-ul este instalat. Prețurile anunțate pe sit variază între 179 USD pentru versiunea Workstation pe platforme i386 (cea mai ieftină) și 18.000 USD (da, ați citit bine !) pentru versiunea Advanced Server pe platforme S/390 (cea mai scumpă). Ei, nu, liniștiți-vă, pentru arhitectura compatibilă Intel/PC (i386) prețul maxim este de 2.400 USD (Advanced Server Premium Edition). Pentru cei care se gândesc deja înapoi cu tandrețe la Microsoft Windows 2003 Server J, le reamintesc numai să facă comparația de preț între produse funcțional echivalente. Mai multe detalii puteți găsi pe situl Red Hat, la www.redhat.com/software/rhel.

Welcome, Miss Fedora !

Dacă vestea dispariției distribuției preferate v-a copleșit, e momentul să vă ștergeți lacrimile J. Red Hat Linux nu a murit, el doar și-a schimbat forma.

Pentru pasionații de IT și dezvoltatorii software independenți, firma americană a început acțiunea de sprijinire a unui nou proiect: proiectul Fedora (de fapt, proiectul Fedora exista mai demult, într-o altă formă, dar el a devenit acum beneficiarul "moștenirii" Red Hat Linux-ului). Pe scurt, o comunitate de programatori voluntari a preluat dezvoltarea Fedora, primind ca "zestre" codul vechiului Red Hat Linux și un suport tehnic și logistic consistent din partea firmei-mamă. În loc de mult-așteptatul Red Hat Linux 10, a apărut pe sit noul produs (care nu este disponibil la vânzare) numit Fedora Core. Prima vesiune, Fedora Core 1, a fost lansată la începutul lunii noiembrie 2003 - cele 5 CD-uri care compun distribuția pot fi downloadate, în format ISO, de la pagina principală a proiectului - http://fedora.redhat.com.

Noul proiect Fedora dorește să creeze un sistem de operare de uz general, cât mai complet. În plus, el va servi ca platformă de testare pentru Red Hat Enterprise Linux - părți din Fedora Core vor fi incluse în acesta din urmă, îndată ce firma Red Hat va decide că sunt suficient de "finisate" pentru acest lucru.

Este interesant de menționat că acest "schimb de experiență" funcționează și în sens invers: programele ce compun Red Hat Enterprise Linux sunt disponibile, în format sursă (împachetate în arhive .rpm), pe situl Red Hat. Deci soluțiile adoptate de firmă pentru includerea în RHEL, alese în urma testării software-ului cu cele mai pretențioase benchmark-uri, vor putea fi studiate, gratuit și legal, de către orice programator independent. În plus, din punct de vedere practic, nimeni nu vă împiedică să descărcați sursele programelor ce compun RHEL de pe sit, să le compilați și să le utilizați ca atare, pe oricâte mașini. Până la ora când scriu aceste rânduri, nu am reușit însă să aflu dacă această soluție este perfect legală - și asta pentru că nu cunosc exact termenii licenței sub care este distribuit tot acest software.

Ceea ce vă pot spune însă este ca am instalat versiunea 1 a Fedora Core, imediat după lansarea din noiembrie. Impresia pe care mi-a lăsat-o este foarte bună - departe de a fi mai prejos decât Red Hat Linux 9, am avut sentimentul de fiabilitate și viteză sporite. Ca să nu mai vorbim de îmbunătățirile de fond, cum ar fi folosirea noii biblioteci NTPL. Proiectul Fedora își propune să lanseze noi versiuni la un interval de 4-6 luni (față de Red Hat Enterprise Linux, care se va înnoi cam la 12-18 luni), deci utilizatorii săi vor beneficia rapid de cele mai noi tehnologii. În fond, acesta este scopul oricărui dezvoltator.

Cunoștințe vechi

Nici măcar nu-mi voi permite să comentez aici cine este Richard Martin Stallman, presedintele Free Software Foundation ("Fundația pentru Software Liber" - FSF). Este suficient să spun că, după unii, el este considerat cel mai bun programator în viață. Aceia dintre voi care au participat la Conferințele ROSE din anii ´93-´94, organizate la Palatul Copiilor, își vor aminti despre rar întâlnita atmosferă de libertate și de efervescență spirituală pe care Stallman le-a adus cu sine, cu ocazia vizitei efectuate în România (v. și "Linux - o soluție în sine" din PC Magazine România, aprilie 2002).

Încercarea de a înțelege termenii diverselor licențe software și mișcarea "politică" efectuată de firma Red Hat odată cu lansarea proiectului Fedora m-au dus, inevitabil, la sursa de informație cea mai autorizată: pagina Web a proiectului GNU și a FSF. Nu am fost foarte surprins să găsesc aici materiale aprofundate despre tot ceea ce înseamnă libertate - în domeniul software și în general. Dacă mai credeți încă că dreptul omului de a fi liber și respectarea legii nu sunt vorbe goale, nu pot decât să vă recomand cu căldură să vizitați www.fsf.org/philosophy/philosophy.ro.html și întregul sit. Puteți găsi aici informații tehnice și netehnice, cum ar fi comentarii avizate, foarte ușor de citit, asupra bătăliei legale internaționale care se duce în domeniul software, asupra relațiilor între Europa și Statele Unite privind înregistrările de muzica și programe de calculator, asupra diverselor tehnologii, etc.

Din toată această mină de neprețuite informații, nu voi reține aici, pentru voi, prietenii mei, decât definiția exactă a ceea ce înseamnă free software ("software liber"). Pentru a se califica ca free software, un program trebuie să lase utilizatorilor săi următoarele libertăți fundamentale (toate):

  • libertatea de a rula programul, pentru orice scop ar dori;
  • libertatea de a studia cum funcționează programul și de a-l modifica, adaptându-l nevoilor lor;
  • libertatea de a redistribui copii ale programului;
  • libertatea de a îmbunătăți programul și de a publica modificările, în beneficiul întregii comunități.
  • Pentru a putea fi posibile aceste libertăți ale utilizatorului, câteva condiții implicite sunt neapărat necesare:
  • sursa programului trebuie să fie disponibilă public (pentru a putea fi studiată și, eventual, modificată);
  • copiile programului trebuie să poată fi distribuite, în forma originală sau modificată , oricui, oriunde în lume, gratis sau contra cost, în format sursă și, opțional, și executabil;
  • libertățile asigurate trebuie să fie irevocabile (atâta timp cât utilizatorul nu încalcă termenii licenței);
  • libertatea de a îmbunătăți și modifica programul presupune lipsa obligației de a anunța dezvoltatorul software-ului original, de a-i cere permisiunea sau de plăti vreo taxă pentru a beneficia de acest drept.

De remarcat că un program liber nu este neapărat și gratuit: puteți cere clienților voștri să plătească o sumă pentru a obține o copie de la voi, dar nu îi puteți împiedica ca, odată ce au obținut copia, să o distribuie mai departe gratuit.

O categorie mai restrânsă de software liber este copylefted software. Acesta este software publicat sub o licență care interzice distribuitorilor să adauge alte restricții suplimentare atunci când redistribuie software-ul (eventual modificat). În felul acesta, vă puteți asigura că toate copiile software-ului scris de voi, modificate sau nu, vor rămâne programe libere. Majoritatea programelor scrise de programatorii Fundației pentru Software Liber sunt copylefted software. Acest lucru este asigurat de GNU General Public License ("Licența Publică Generală" - GPL), sub care este publicat și kernel-ul sistemului de operare Linux.. Pe lângă GPL, Fundația pentru Software Liber mai recomandă (și folosește pentru programele proprii) GNU Lesser General Public License - LGPL (destinată bibliotecilor care se trebuie să se lege la compilare cu module de program nelibere) și GNU Free Documentation License - GFDL (destinată documentației copylefted). Dacă doriți să scrieți software liber sau documentație și să le publicați sub una dintre aceste licențe, pe pagina http://www.fsf.org puteți găsi textele integrale ale acestora, pe care trebuie să le includeți împreună cu programul. Pe aceeași pagină sunt disponibile traduceri neoficiale (inclusiv în limba română) pentru aceste texte cu termeni juridici.

De o definiție mai largă beneficiază noțiunea de software open source ("software cu sursă deschisă"), foarte utilizată în ultimii ani (si în care noul Red Hat Enterprise Linux pare să se circumscrie perfect). Software-ul open source este free software - sursa sa este publică, însă definiția nu prevede explicit toate libertățile fundamentale enumerate mai sus. Reprezentanții mișcării Open Source pun accent pe avantajele practice (între care cele financiare nu sunt de neglijat) ale software-ului pe care îl produc și promovează. Ideea de libertate "în sine" (pentru valoarea ei etică, morală, politică etc.) lipsește din discursul lor. În opinia exprimată de Richard Stallman, ceea ce se urmărește este numai ca free software-ul să pătrundă pe piața de afaceri, să fie acceptat de manageri. "A vorbi despre libertate, despre probleme etice, despre responsabilități și despre oportunitate înseamnă a cere oamenilor să se gândească la lucruri pe care ar prefera să le ignore. […] Termenul open source este gândit ca o cale de a deveni mai acceptabil în lumea afacerilor. Punctele de vedere și valorile mișcării Open Source provin din această alegere", spune Stallman. Fără comentarii.

Încheiere

În timp ce definitivez toate aceste rânduri sub OpenOffice 1.1, noul manager de pachete yum a terminat să îmi actualizeze recent-instalata Fedora cu cele mai noi pachete disponibile pe Internet. Orice aș face, nu pot arunca decât o slabă rază de lumină asupra acestui subiect atât de vast. Tot ce pot să sper este că v-am îndemnat să citiți mai departe, pe cont propriu. Între timp, vă aștept, ca de obicei, la www.linuxwill.go.ro și [email protected].


PC Magazine Ro | CD ROM | Redactia | Abonamente | CautareArhive

Copyright © 1999-2002 Agora Media.

[email protected]

LG - LifeŽs Good

www.agora.ro

deltafri

www.agora.ro

www.agora.ro

www.agora.ro