Tendinţe - PC Magazine Romania, Decembrie 2003

OpenSource,

sau cum lucrurile bune pot fi uneori şi la îndemâna tuturor

Mircea Scărlătescu

OpenSource, un cuvânt care pentru împătimiţii Linux (Unix-ware în general) înseamnă multe, iar pentru cei ce văd în Windows singura alternativă pentru sistemul de operare al PC-ului lor nu prea are mare importanţăJ. Dar chiar şi cei din a doua categorie trebuie să fi auzit de acest OpenSource, termen foarte la modă în ultimii ani.

A fost odată…

Ce se ascunde însă în spatele OpenSource? Cine, când şi de ce a iniţiat această mişcare? Să o luăm cu începutul şi să ne întoarcem în 1984, atunci când un cercetător de la celebrele MIT Labs (Laboaratoarele Institutului de Tehnologii din Massatchusetts) numit Richard Stallman a iniţiat un proiect care a avut ca scop final gratuitatea software-ului, sub motivul că toate cunoştintele ce sunt înglobate într-un pachet soft trebuie să fie făcute publice. Numele acestui proiect: GNU (însemnând GNU is Not Unix, denumire recursivă).

Primele roade ale acestui proiect au fost reprezentate de EMACS, un editor de texte extrem de puternic pentru zilele lui, şi nici azi nu e chiar de ignorat în acest domeniu. Programul era disponibil pe un server ftp gratuit, dar pentru că pe atunci accesul la InterNet nu era aşa de avansat ca azi (în Occident, pentru că în România nu are rost să discutăm) a fost pusă la dispoziţie şi o bandă magnetică cu acest program, de data aceasta contra cost. De remarcat un lucru, această afacere a pus bazele distribuţiei de software free, o afacere destul de înfloritoare azi.

Proiectul GNU a intenţionat să scoată la iveală pentru publicul larg un sistem de operare complet şi performant. La începutul anilor ´90, acest ideal era aproape realitate, cu excepţia nucleului sistemului de operare, care încă nu exista. Apărut în 1992, nucleul Linux a fost adoptat oficial ca şi nucleu al sistemului de operare şi astfel, visul lui Stallman a devenit parţial realitate.El poartă denumirea GNU/Linux

În 1997 personalităţi ale acestei mişcări de promovare a software-ului liber s-au întâlnit în Statele Unite pentru a încerca să realizeze o strategie de promovare a acestui concept, chiar şi în cadrul adversarilor lui. Era evident pentru toată lumea că acestui proiect îi lipsea o campanie bună de marketing, care să câştige în special încrederea informaticienilor, mai important decât o parte din piaţa software. Tot la acea întâlnire numele proiectului s-a schimbat în OpenSource.

Dar, despre ce vorbim de fapt?

OpenSource e înţeles greşit de multi, sau mai bine spus este confundat cu gratuitatea totală a programelor. Şi atunci vă veţi pune problema: eu de cine mai sunt plătit dacă totul va fi gratuit? Nu vă speriaţi, industria IT nu va muri☺ Pentru că OpenSource reprezintă de fapt programele pentru care nu sunt impuse restricţii de distribuţie, şi modificare. Nimeni nu împiedică să copiem un program OpenSource, să-l modificăm, realizând îmbunătăţiri sau chiar customizări şi să-l vindem celor interesaţi; dar cu o mare precizare: că trebuie să facem disponibile şi sursele. Astfel, OpenSource nu înseamna mereu gratis.

Legalitatea utilizării, distribuţiei şi modificărilor asupra programelor OpenSource este stipulată exact de Licenţa Generală Publică (GPL: General Public License) care precizează printre altele că utilizarea şi distribuţia de astfel de software este condiţionată de apartenenţa programelor derivate tot la mişcarea OpenSource. Deci se oferă posibilitatea de a realiza programe folosind sursele altor programe, atât timp cât aceste programe vor fi comercializate şi folosite sub GPL.

Aproape toate programele ce folosesc ca sistem de operare Linux sunt realizate si distribuite sub GPL. O dovada în acest sens este că la instalarea unui program sub Linux (care nu vine sub forma de pachet precompilat) trebuie să compilăm sursele acestuia, acestea fiind disponibile pentru studiu si modificare.

Cine realizează astfel de software? Sursele sunt la nivel mondial, pentru că programele folosite de noi sunt scrise, actualizate şi îmbunătăţite de sute de programatori. Există şi persoane care întreţin aceste proiecte, care coordonează eforturile de dezvoltare a proiectelor. Acest sistem deschis de producţie are multiple avantaje; îmbunătăţirea programelor este realizată repede, odată ce o eroare de programare este descoperită ea poate fi uşor corectată. Plecarea unui programator către alt proiect nu periclitează întreg proiectul, pentru că sursele fiind disponibile, se pot pune la dispoziţia altui programator. Putem spune că întreaga activitate OpenSource se învârte în jurul conceptului de colaborare neîngrădită, iar în acest caz, e clar că toată lumea are de câştigat.

Majoritatea programelor OpenSource au fost scrise ca o primă versiune de programatori care aveau nevoie direct de ele. Evident că odată cu distribuţia pe InterNet acestea au fost extinse, corectate, şi aşa s-a ajuns ca programe începute ca mici aplicaţii să ajungă cunoscute în toată lumea. Corectarea erorilor în astfel de programe este imediat anunţată pe InterNet, mult mai repede decât în cazul marilor producători de soft proprietar. Şi mai există un mare avantaj în cazul acestor programe: disponibilitatea surselor face învăţarea unor limbaje mult mai uşoară, dar asigură şi un nivel calitativ mai ridicat pentru procesul de învăţare. Gândiţi-vă cât de multe cărţi de programare au aparut în librării, gândiţi-vă apoi cât de calitative pot fi marea majoritate dintre ele, iar apoi comparaţi cu puterea exemplului şi posibilitatea de a studia direct o sursă funcţională, şi cât mai bine pusă la punct.

Mulţi adversari ai acestui fenomen spun că asistenţa tehnică pentru acest tip de programe nu există, sau nu este sigură. Advevărul este însa că sunt deschise chiar şi firme specializate în acordarea de asistenţă tehnică pentru programe OpenSource. Dar să studiem puţin exemplul firmei RedHat, propietara celebrei distribuţii de Linux. Linux este un sistem de operare gratuit, poate fi downloadat de pe InterNet fără probleme (dar cu o conexiune bună☺ ). Însă RedHat câştigă bani buni prin oferirea de distribuţii pe suport digital (CD-uri) şi manuale. O parte din codul distribuit în aceste distribuţii este realizat chiar de programatorii fimei sub GPL (vezi gnome spre exemplu). RedHat are o cifră de afaceri impresionantă, iar asistenţa tehnică oferită este bună, motive suficiente să ne dăm seama că OpenSource poata să aducă şi bani, şi chiar bani buni. IBM, Netscape, VA Research sunt alte exemple care pot să sustină ideea ca OpenSource a devenit o alternativă viabilă la programele proprietare. Nu e întâmplător faptul că majoritatea serverelor de azi din marea reţea mondială sunt bazate pe distribuţii Linux şi aplicaţii specializate portate sub OpenSource pentru acest sistem de operare.

Vreau şi eu în comunitatea OpenSource!

Dacă la asta vă gândiţi chiar acum, atunci veştile sunt bune! Oricine poate să devină dezvoltator OpenSource, iar un punct de plecare excelent pentru OpenSource şi detalii despre acest domeniu pot fi obţinute de pe site-ul www.sourceforge.net.

Spre deosebire de alte ´abilităţi´ pe care programatorii le obţin de la diferite firme, cu costuri mai mici sau mai mari, un programator OpenSource va avea ca principala armă renumele pe care-l va obţine în comunitatea OpenSource, renume care poate să conteze extrem de mult. Această comunitate de programatori devine din ce în ce mai mare, iar firmele care se ocupă cu asistenţa şi chiar producţia de software OpenSource sunt din ce în ce mai multe şi chiar foarte profitabile.

Sourceforge.net este unul dintre cele mai folosite site-uri ale comunităţii OpenSource. Numărul de proiecte găzduite este undeva peste 50.000, numărul de utilizatori sare şi el de 50.000 iar serviciile pe care vi le ofera merg începând cu un subdomeniu nume_poiect.sorucefrge.net pentru a vă găzdui şi a vă promova proiectul, şi până la scripturi PHP şi baze de date MySQL. Stocarea pe server se poate face în limita a 100MB, ceea ce reprezintă o foarte bună valoare din acest punct de vedere, iar administrarea proiectului se realizează printr-o interfaţă web bine realizată. Accesul la fişierele proiectului se realizează prin SSH (mod securizat).

Pentru a vă înregistra un proiect aveţi de completat un formular, şi dacă sunteţi acceptat, atunci beneficiaţi de toate facilităţile de mai sus. Trebuie să precizăm că exemplul acestui site reprezintă o dovadă vie a importanţei pe care comunitatea OpenSource o acordă comunicaţiei şi colaborării via Internet, dar şi a importanţei pe care reţeua monidală o are asupra celor care lucreaza în regim OpenSource. Se poate spune fără teama de a greşi că Internet-ul şi comunitatea OpenSource nu ar fi la fel una fără cealaltă.

Mai trebuie spus doar că pentru a obţine licenţa publică GNU puteti să consultaţi adresa www.gnu.org unde veţi găsi şi alte informaţii interesante despre subiectul nostru. De asemenea, o traducere a acestei licenţe poate fi întâlnită la adresa www.roedu.net gplro.html, versiune pe care vă invităm să o studiaţi, iar dacă descoperiţi că termenii precizaţi sunt ceea ce doriţi şi dumneavoastră să realizaţi, atunci, puteţi să spuneţi cu mândrie că veţi deveni programator OpenSource. Spor la programare, şi bug-uri cât mai puţine☺.