Agora
Media
Libraria Byblos



AgoraNews  





PC Magazine Ro  




NET Report   




Ginfo   




agora ON line   





PC Concrete   





Liste de discuții   




Cartea de oaspeți   




Mesaje   





Agora   








Clic aici
PC Report - ultimul numar aparut


Comentarii și interviuri - PC Magazine Romania, Noiembrie 2003


În schimb "bazarul" semnifică, în viziunea lui Raymond, forfota pe jumătate anarhică.


Mircea Sârbu
Director al firmei IntraWeb Software și columnist al revistei PC Magazine România.

Bazarul

Zilele trecute am răsfoit câteva dintre documentele propagandei mișcării pentru software liber. Ceea ce trebuia să fie o simplă reîmprospătare a memoriei s-a transformat însă într-o încercare de re-evaluare a întregului fenomen, prin prisma evoluțiilor din ultimii doi-trei ani. Motivul? Chiar titlul celebrului eseu al lui Eric Raymond: Catedrala și bazarul.

Raymond desemnează prin "catedrală" modelul pe baza căruia este dezvoltat softul comercial -bazat pe metodologii riguroase, de sorginte industrială. În schimb "bazarul" este forfota pe jumătate anarhică ("la limita promiscuității") din care s-a născut Linux și multe dintre produsele open source reprezentative. Interesant e că metafora corespunzătoare lumii softului liber (pe care Raymond o pune în contrast cu lumea softului comercial) aparține, de fapt, tocmai lumii comerciale. Bazarul oriental nu este operetă pentru turiști, ci este o zonă comercială vie, unde se vinde și se cumpără. Pe bani.

Desigur, Raymond s-a referit la modul de dezvoltare a produselor și argumentația sa este convingătoare. Însă este imposibil să eviți o discuție despre aspectele comerciale implicate în fenomenul softului liber, cu atât mai mult cu cât perioada "romantică" a cam trecut, iar în joc au intrat miliardele unor grei de talia lui IBM, Oracle sau Apple. Deși îmi displace, trebuie să recunosc că și această discuție este, într-un fel, propagandă. Pentru că ea va ajunge, inevitabil, să distrugă mitul eroului-hacker, situat undeva între haiducie și filantropie, în orice caz în afara pieței, a universului comercial. Acest mit a subminat multă vreme răspândirea softurilor libere în mediile corporatiste: pentru managerul unei afaceri orientate spre profit, cineva din afara lumii comerciale nu poate fi un partener de afaceri.

Nu se poate nega că printre resorturile care animă membrii comunității open source (asta înțelege Raymond prin hacker) se află și dorința de a face un bine dezinteresat, poate chiar dorința de glorie și, cu siguranță, dorința de a învăța... Chiar dacă facem abstracție de motivațiile ceva mai pragmatice, este cert că rezultatul muncii acestor voluntari are un impact sensibil - chiar dacă oarecum involuntar - asupra pieței. Numele jocului: comodizare.

În primul rând, este vorba de o tendință de comodizare a produselor software. În momentul în care o bună implementare a unui soft liber capătă notorietate, prețul produselor comerciale concurente tinde să scadă iar calitatea și cantitatea serviciilor adiacente furnizate să crească.

Interesant este efectul comodizării asupra pieței de echipamente. Mare majoritate a produselor open source sunt dezvoltate pe baza unui cod unic, cu implementări similare pe diverse platforme, ceea ce tinde să reducă "personalitatea" echipamentului de dedesubt. Câtă vreme softul funcționează identic pe diferite platforme, hardul devine un simplu și anonim furnizor de putere de calcul. Brand-ul echipamentului își pierde din importanță iar marjele de profit scad.

Pe de altă parte, apetența firească a softului liber pentru standarde deschise creează o importantă presiune asupra standardelor proprietare. Necesitatea de a furniza acces aplicațiilor open source la propriile produse proprietare îi obligă adesea pe producători să renunțe la monopolul pe care standardele proprii îl apărau.

Rezultatul net este că piața informatică devine tot mai competitivă. Din zona alternativă, softurile libere migrează spre mainstream iar producătorii comerciali se adaptează sau pierd. IBM și Oracle își migrează produsele pe Linux, Borland și Apple le publică în regim open source (o nouă formă de marketing), unii se retrag în nișe de piață încă protejate, alții se luptă în justiție, alții ies din business...

În fine, ajungem și la motivațiile strict pragmatice ale membrilor comunității open source. Softul liber creează piață. Principiul este simplu: oferi aparatul de bărbierit și vinzi lame. Adică valoare adăugată. Unii asamblează distribuții de software liber, alții oferă servicii (consultanță, suport tehnic, instruire). Unii adaptează produse pentru cerințe speciale, alții scriu cărți. Unii dezvoltă aplicații particularizate, alții integrează sisteme complexe mixând softuri open source cu softuri comerciale... O agitație perpetuă, pe jumătate anarhică, din care până la urmă se câștigă bani.

Hacker-ul devine businessman iar bazarul redevine piață.


PC Magazine Ro | CD ROM | Redactia | Abonamente | CautareArhive

Copyright © 1999-2002 Agora Media.

[email protected]

LG - LifeŽs Good

www.agora.ro

deltafri

www.agora.ro

www.agora.ro

www.agora.ro