Comentarii şi interviuri - PC Magazine Romania, Noiembrie  2002

Prof. Florin Filip, Vicepreşedinte al Academiei Române

România "sparge gheaţa" în competiţia europeană IST Prize

Dan Şerbănescu

PC Magazine: Sunteţi implicat în competiţia European Informational Society Technology Prize, la care companii TI din România au participat în condiţii absolut egale cu cele din comunitatea europeană. Mai mult chiar, companiile româneşti au repurtat un real succes în ediţia 2003 a concursului. Cum anume aţi fost implicat şi ce ne puteţi spune despre prestaţia reprezentanţilor noştri?

Florin Filip: Într-adevăr sunt implicat în juriul acestei competiţii din anul 1997. În acel an, concursul anual IST Prize, care a început în 1995, a fost deschis şi ţărilor din Europa Centrală şi de Est. Activitatea mea nu s-a limitat la participarea la lucrările juriului. Am acordat asistenţă tehnică la întocmirea propunerilor româneşti tuturor celor care mi-au cerut acest lucru, fără nici o obligaţie din partea acestora, în ideea că experienţa mea de evaluator în IST Prize şi pentru diferite alte competiţii ale UE sau NATO (pe linie ştiinţifică) poate ajuta la întocmirea unor propuneri cu şanse de succes

PC Magazine: Cine acordă premiile şi care este nivelul general al competiţiei?

Florin Filip: Ideea acestui concurs aparţine fostului Comisar al UE Martin Bangemann, care intenţiona să faciliteze găsirea şi ascensiunea unui Bill Gates european. Premiile sunt acordate de Euro CASE, care este asociaţia academiilor de ştiinţe aplicate şi inginereşti din UE, la care se adaugă academiile din Ungaria şi Republica Cehă (România nu face parte încă din Euro CASE). Activitatea IST Prize desfăşurată de Euro CASE este finanţată pe bază de contract de către UE. În perioada de până anul trecut, erau selectaţi 20 de premianţi din UE şi Israel, iar 5 premii erau rezervate ţărilor din Europa Centrală şi de Est. De anul trecut, cele 5 locuri rezervate au dispărut şi acum ordinea se face în condiţii egale, strict după scorurile obţinute, fără nici o discriminare pozitivă. Rezultatul a fost că anul trecut nici o ţară din regiune nu s-a numărat printre premianţi.

Toţi premianţii primesc câte 5.000 de Euro şi sunt finanţaţi pentru a-şi expune produsele informatice la conferinţa europeană de TI, unde sunt felicitaţi în cadrul unei ceremonii fastuoase, de tip Premiul Nobel (de altfel, există intenţia ca, în câţiva ani, IST Prize să devină Premiul Nobel pentru informatică). Pe baza unei analize a demonstraţiilor, se aleg cei trei câştigători ai Marelui Premiu, în valoare de 200.000 de Euro. Trebuie să accentuez că importanţa premiilor nu stă numai în sumele primite, ci şi în marea publicitate care li se face şi, implicit, atragerea interesului unor eventuali investitori.

Evaluarea şi selectarea premianţilor se face în trei etape. În prima etapă, se reţin - de către un nucleu format din 3 membri ai juriului - numai propunerile complete din punct de vedere al documentaţiei şi care depăşesc un anumit stadard de calitate. În etapa următoare, sunt selectate un număr de circa 50-60 de propuneri dintre cele mai bune, selecţia fiind făcută de către două grupe a câte 4 binoame formate din câte doi membri (unul cu formaţie academică şi unul cu experienţă industrială), pe baza a trei tipuri de criterii: tehnice, potenţial de piaţă şi impact asupra societăţii şi mediului (cu pondere 1/2 faţă de primele două). Ultimul pas este selectarea de către toţi cei 16 membri ai juriului, organizaţi în 8 binoame, a celor mai bune 20 (iniţial 25) de propuneri care urmează să fie premiate.

Din juriu fac parte 14 reprezentanţi ai unor academii UE şi doi membri ai unor academii din Europa de Est. Iniţial, mandatele membrilor juriului erau de trei ani pentru cei din UE şi de un an pentru cei din Est. Alături de mine, care am fost de la început, s-au mai "rotit" alţi doi specialişti din Ungaria şi unul din Republica Cehă.

Despre nivelul competiţiei pot să vă spun că el creşte de la an la an, atât în privinţa folosirii tehnologiilor de implementare "State of the Art", cât şi al creativităţii sau complexităţii soluţiilor propuse. O examinare a produselor premiate poate susţine afirmaţia de mai sus şi, în plus, poate constitui o sursă de inspiraţie şi de primă autoevaluare a şanselor.

PC Magazine: Câteva cuvinte despre participanţii din România la European IST Prize...

Florin Filip: Trebuie spus de la început că România a avut cel mai mare număr de propuneri transmise dintre ţările din Europa de Est (a se vedea tabelul anexat). Acesta nu e un fapt întâmplător. Punctul naţional de contact, ICI, a organizat cu sprijinul Euro CASE seminarii de instruire - la început am putut plăti chiar şi cheltuielile de deplasare ale colegilor din afara Bucureştilor, s-au publicat anunţuri (uneori plătite) în presă, s-au dat semnale pe diferite liste de discuţii, am dat interviuri la ziare şi la radio (televiziunile nu au fost încă interesate, poate de acum încolo), am realizat un sit (http://www.ici.ro/ici/ist/ist.html), am scris sute de scrisori personale către firmele care sunt prezentate în diferite publicaţii de specialitate româneşti ca având produse de mare calitate şi mulţi clienţi (am constatat cu mâhnire că unii nici nu mi-au răspuns), am oferit asistenţă tehnică...
De asemenea, asociaţiile profesionale au popularizat concursul. Se cuvine a fi remarcată iniţiativa ARIES, care organizează o replică naţională a IST Prize, folosind o metodologie de evaluare foarte similară. Cu toate acestea, până anul acesta, nici o firmă din România nu s-a numărat printre premianţi, chiar şi atunci când au fost rezervate cinci premii pentru ţările din Europa de Est, deşi au fost propuse multe produse de o calitate foarte bună, mai ales în ultimii 2-3 ani.

PC Magazine: Totuşi, anul acesta am avut, în premieră, un laureat al competiţiei IST - firma Softwin, pentru BitDefender Professional. Cum apreciaţi acest succes?

Florin Filip: Obţinerea în anul acesta a unuia dintre cele 20 de premii IST de către o firmă din România trebuie salutată, din mai multe motive. În primul rând, tocmai pentru că s-a realizat o dublă premieră: pentru prima dată, o organizaţie din România, dar şi din Europa de Est, se numără printre premianţi, în condiţii egale de selecţie (ordonare în ordinea notelor, fără nici o discriminare pozitivă) cu organizaţiile din Uniunea Europeană. Aceasta demonstrează corectitudinea procesului de evaluare şi câştigarea încrederii. În al doilea rând, faptul că această organizaţie este din România, în condiţiile în care în anul acesta s-a înregistrat un record de participanţi (440 propuneri), arată că potenţialul creativ al informaticii româneşti - care a avut în trecut priorităţi importante - nu este numai expresia unei autoaprecieri, ci constituie o realitate recunoscută în mod oficial, de către un organism autorizat. Succesul constituie o încununare a unei tendinţe pozitive, remarcate şi de ceilalţi membri ai juriului în ultimii trei ani, când alte propuneri româneşti au fost destul de aproape de a se clasa printre premianţi. Nu în ultimul rând, sunt bucuros pe plan personal că zecile de ore pe care le-am consumat pentru a convinge (prin discuţii şi sute de mesaje) firmele româneşti să participe, dar şi asistenţa tehnică pe care am acordat-o tuturor celor care mi-au cerut-o pentru întocmirea unor propuneri cu şanse de succes, nu au fost în zadar şi sper că succesele firmelor româneşti se vor înmulţi. Sper ca acest succes românesc să bucure şi să stimuleze pe toţi membrii comunităţii informaticienilor din România.

Detalii la: http://www.ist-prize.org/winners/winners.html