Timpul Liber- PC Magazine Romania, Iulie  2001

Ie reviste multe şi mărunte

Dan Iancu

D e la bun început trebuie să atrag atenţia că o o apariţie mediatică în internet nu este neapărat o revistă sau un ziar în direct (on-line, cum ar spune latiniştii devotaţi). Noţiunea de e-zine este dedicată magazinelor electronice şi nu copiilor mai mult sau mai puţin reuşite de pe web ale principalelor existente pe hârtie. De exemplu, Academia Caţavencu este o revistă normală, cu prezenţă pe reţea, fără ca apariţia aşa-zis virtuală să aibă vreo influenţă reală. Desigur, dă bine să ai aşa ceva, dar dacă tot te apuci de sondaje de piaţă, că, vezi doamne, pică dot. com-urile, mai bine te laşi de meserie. Mai aveam puţin şi mă lua plânsu', că de râs mai dificil. Să revenim. Vom discuta, adică eu, voi mai pe urmă, după ce citiţi articolul, despre reviste făcute de amatori sau profesionişti pe internet şi numai pe internet.

Ce vom urmări, pentru a putea emite nişte aprecieri, în general subiective, adică ale mele? În primul rând, cât de aproape o să ni se pară respectiva apariţie de scopul pe care şi l-au propus autorii săi. Evident că aspectul grafic, invenţiile grafice în funcţie de scop, pentru că una e ceva dedicat amatorilor de specialităţi şi alta e informaţia unde viteza primează, şi condimentarea, ca să spunem aşa.

Revista Presei
Revistă în primul rând de ştiri, preluate de altfel din diferite cotidiene şi reviste, editoriale, asemenea, sau fotografii interesante, foarte slabă secţiunea, situl e aproape ce îşi propune, adică o revistă a presei, un mixaj uneori interesant, alteori destul de restrâns pentru a fi o adevărată competiţie sau o imagine clară a presei româneşti de fiece zi. De altfel în prezent are şi un defect major. O poziţionare într-o altă zi decât cea actuală duce automat la încărcarea acelei zile indiferent dacă închizi sau nu navigatorul sau scrii adresa iniţială. E interesant mecanismul şi l-am exersat ca să fiu sigur că nu e o iluzie. Deci mergi la ,,ediţia de ieri", treci la editorial, tai ce urmează după adresa iniţială şi vezi că acolo ai rămas. Închizi fereastra şi deschizi... din inimă-ţi mersi partid, conform poeziei binecunoscute. Rubricile sunt pe tipicul jurnalelor normale, Editorial, Esenţial (o sumă de evenimente interesante ale ultimelor 24 de ore), Politică, Economie, 7 zile (o grămadă nu foarte clară de ce anume) şi Dosare, pentru care trebuie să te înscrii. Ar mai fi şi posibilitatea, pe parale, de a primi prin poştă electronică răvăşele zilnice cu ştiri. Cum nu ard de nerăbdare, am lăsat serviciul netestat. Cu adevărat interesant este calupul de adrese începând cu firmele de TIC până la publicaţii mai mult sau mai puţin on-line. Nu am găsit ceva cu adevărat important care să nu existe în aceste pagini, indiferent dacă este situat în România sau aiurea. Din păcate, trebuie să te uiţi de la cap la coadă pentru că ce e prin vecini nu este sortat alfabetic. Ce e la noi este aproape impecabil, dacă ar fi diacritice şi caracterizări complete ar fi excepţional. Mai e un chat, nu tocmai populat, dar e, şi un forum unde se poate dezbate câte ceva, desigur propus de cei din redacţie. Altfel nu e manipulare. Un alt minus este că versiunea în limba engleză nu are traduse editorialele şi e de preferat ca respectivele capitole să nu existe, pentru că ,,read full article in romanian" nu mi se pare.

www.revistapresei.ro;
Apreciere:

Respiro
Revistă de cultură şi artă, interesant expusă spaţiului virtual. O grafică elegantă, fără a apela la efecte multimedia, dă naştere la un sit interesant, bogat cultural, fără multe erori, corect ar fi scăpări ale tehnoredactării cum ar fi titlul paginii uitat la numărul 1), chiar dacă uneori soluţia aleasă nu mi s-a părut cea mai fericită (mă refer la mărimea corpurilor de literă, de exemplu). Cele cinci capitole ale fiecărui număr (revista apare trimestrial) acoperă o parte a fenomenului cultural românesc. Mă refer la proză, poezie, eseu, teatru/film şi, ciudat, artă. De ce spun ciudat? Pentru că mi se pare cumva un fel de porţiune neacoperită la fel de unitar, ca restul secţiunilor atât de bogate în special în al doilea număr, mai ales că găseşti acolo un fel de eseu filosofic despre artă. Poate dacă ambiţiile ar fi fost ceva mai mici, rămânând numai la literatură, unitatea ar fi avut de câştigat. Oricum, fiind numai la numărul doi se poate presupune că într-un viitor nu prea îndepărtat se vor găsi colaboratori pentru a da un conţinut mai robust şi acestei secţiuni. Mi-aş mai dori să existe o completitudine la toţi colaboratorii, pentru că e cumva inexplicabil de ce unii da şi alţii nu în materie de biografie, măcar minimală. Pe lângă faptul că trimiteri de la autori direct la opere s-ar cere într-o publicaţie în spaţiul virtual. Şi aş mai avea o sugestie. Nu face acel contor de vizitatori. Mai lipseşte Top100. Pentru cei care nu au acces la internet, pot să le precizez că primul număr al revistei Respiro îl puteţi găsi pe CD-ul numărul 6 al revistei noastre.

www.revistarespiro.com;
Apreciere:

Yeti Report
Presupun că internetul este mediul cel mai propice publicaţiilor redactate de câte un grup mic de entuziaşti inteligenţi, haioşi, cu mulţi dinţi împotriva prăbuşirii României de aproape doisprezece ani încoace. Acesta este unul din exemple, de altele am mai vorbit, ori aici, ori în agora ON line (www.aol.ro). Scopul ar fi unul ceva mai neortodox, scularea de prin morţi a naţiei, drept care, deşi la prima vedere e ceva asemănător suratelor de hârtie, aici găseşti şi multe altele. Marea problemă o consider lipsa de diacritice critică, cumva, dacă tot vrei să faci frondă în ţara românească. Pentru că indiferent ce crede cineva, care titrează ,,Pagină în limba romana" şi ,,limba română cu diacritice", limba asta nu poate fi înţeleasă ca lumea fără. Altfel ajungem la ,,Venere si Madona" de DJ Eminescu. Articole haioase, păreri asemenea, chiar dacă uneori misogine, pesemne cineva din redacţie a avut vreun accident cu vreo duducă distrată, multe lucruri prezentate fără false pudori şi, ce e mai important, o arhivă foarte interesantă. Aici am găsit traduse explicaţiile la premiile Darwin. Nu ştiţi ce-s premiile Darwin? Păcat. Mergeţi şi vă distraţi căutând prin arhive deoarece ,,YR se doreste o revista a celor care s-au saturat de imbecili si hahalere, a celor care cred ca exprimarea publica si dezbaterea ideilor ne poate salva pe fiecare in parte si pe toti impreuna." Dromomania, altă secţiune, este pentru oamenii de la munte în principal, se poate spune, aşa cred, despre redactori, sau pentru cei îndrăgostiţi de drumeţii. Există şi o arhivă foto, din păcate nu la înălţimea ideii. Ca aspect situl este curat, fără greşeli, şi există şi o bibliotecă pe care o aştept mai plină, deşi vrăjitoarele arse sunt grase pe rug (nu e greşeală) :-))) Nu uitaţi de forum, de această dată cu posibilitatea de a lansa un subiect.

www.yetireport.com;
Apreciere:

UNDe
Publicaţie bilunară de cultură web. O revistă destinată mai mult mesageriei electronice decât unui pretenţios sit pe internet. Ideea e foarte simplă, autorul, Bogdan Surdea, este perseverent şi iată-ne la numărul 16. Are şi ISSN, meritorie iniţiativă pentru o aparent aşa de minusculă publicaţie. Dar merită citită şi abonamentul este obligatoriu. O mulţime de informaţii precise, concise şi... n-am altă rimă decât emise. Oricum, pe situl cu pricina găsiţi arhivele numerelor anterioare. Marele merit este, în afară de modestia prezentării, sumedenia de situri comentate. Mai mare plăcerea să fii autor de articole despre web şi să ai parte de două ori pe lună de un astfel de material bogat, clasat şi etichetat. Evident că am toată colecţia. Despre cum i-a venit ideea lui Bogdan şi ce a păţit până a făcut revista puteţi citi la http://www.aol.ro/2001/04 /unde.htm. E interesant şi, cum morbul publicaţiilor pe internet este destul de răspândit, poate fi un important aviz dat amatorilor. Pe lângă numerele obişnuite, mai există un index special şi o aplicaţie cu care puteţi semnala lui Bogdan un sit care v-a plăcut. Instalaţia se descarcă şi se instalează relativ uşor şi în momentul în care sunteţi undeva, într-un loc încântător, apăsaţi pictograma şi adresa ajunge la revista UNDe. De... unde poate va fi comentată la următoarea apariţie. Ce să vă mai spun? Mai aveţi la dispoziţie Suplimente tematice, răspunsuri previzibile, cam mică galeria de impresii. Ţinută elegantă şi simplă. Cumva mă deranjează lipsa diacriticelor, dar aici parcă există motivaţii mai bune, mai ales că în principiu merge prin poştă electronică, situl fiind doar bomboana.

unde.elite.ro;
Apreciere: şi jumătate

În loc de concluzie
E foarte dificil să faci o revistă pe internet, mai ales că amatorii de colaborări sunt pe sponci. Ştiu asta de la agoraONline (www.aol.ro), unde suntem în al patrulea an şi au fost fel de fel, dar care nu au rezistat foarte mult. Nici măcar la un articol pe lună. Nu mai vorbesc de tehnoredactare, unde amănuntele sunt din cele mai variate şi fără o automatizare, nu întotdeauna modelabilă, nu ai şanse ca să scoţi ceva perfect, mai ales dacă lucrezi la mai multe războaie. Dar în acelaşi timp am putut avea o creştere şi o evoluţie mai bună şi mai interesantă decât multe altele. Am ajuns acum la o formă ceva mai unitară, la soluţii ceva mai bune, la o mai mare arie de cuprindere şi vom încerca de la anul care vine o trecere spre limitele multimedia ale web-ului. Şi mai ales o interactivitate mai mare, nu numai simplele răspunsuri electronice. Pentru că aici ar trebui să ajungem. la o reţea mediatică unde să putem pune hiperarticole în timp real cu semnalizare către cei interesaţi, fără a depinde de calendare previzibile. Dacă aş aprecia acum revista mea aş spune ceva pe la 3 şi jumătate patru. Asta fără să fac comparaţie cu alţii.