In direct - PC Magazine Romania, Octombrie  2001

Ifabo 2001, un târguşor informatic

Mihaela Cârstea

Motto:
,,Dar ce anume-a fost, ce-am vrut să fie,
Noi nu vom şti-o poate niciodată."
Ion Minulescu

Cea de-a 8-a ediţie a Târgului Internaţional pentru Tehnologia Informaţiei, Comunicaţii şi Birotică - IFABO, deşi a beneficiat de sprijinul MCTI nu a reuşit să impresioneze prin nimic. Cu numai 3 săptămâni inainte de începerea evenimentului, numărul firmelor înscrise (sub 10) nu justifica organizarea unui târg, încercarea de salvare prin orientare spre evidenţierea produselor româneşti pentru industria TI&C, nu a reuşit decât să facă să se umple un hangar de la Romaero. O pregătire pentru participarea la un târg necesită timp pentru stabilirea strategiei şi apoi pentru realizarea materialelor necesare pentru ca impactul să fie cât mai mare. Altfel... Degeaba au fost prezente nume de marcă, precum reprezentanţele locale ale companiilor IBM, Compaq, Microsoft, Ericsson Telecommunications, instituţii guvernamentale, precum Inspectoratul General al Comunicaţiilor, MCTI, SN Radiocomunicaţii, ca şi alte firme cunoscute pe piaţa românească, numărul vizitatorilor a fost mic, iar cei ce nu şi-au invitat ei înşişi potenţialii clienţi pentru discuţii în stand, au constatat la sfârşit că ar fi fost preferabil să fie mai atenţi cum îşi cheltuiesc banii.

Pe parcursul celor patru zile ale târgului au existat trei repere de interes: vizita oficială a primului misnistru Adrian Năstase, conferinţa ,,Pregătirea liberalizării pieţei de telecomunicaţii" şi conferinţa ,,Producţia de software în România".

Premierul Adrian Năstase luând prima lecţie de OfficeXP, produs nou lansat de Microsoft România la IFABO 2001.

Liberalizarea pieţei de telecomunicaţii
Liberalizarea pieţei de telecomunicaţii va reprezenta un moment de răscruce în dezvoltarea economică a ţării, iată de ce atât organismele guvernamentale implicate cât şi companiile TI&C se pregătesc pentru a face tranziţia cât mai rapidă şi eficientă. În prezentarea sa, secretarul de stat Ion Smeeianu a arătat că MCTI a demarat pregătirea liberalizării pieţei de telecomunicaţii din România încă din acest an, pentru a asigura intervalul necesar creării unui mediu propice dezvoltării noilor operatori care vor intra pe piaţa telefoniei fixe începând din ianuarie 2003. S-a subliniat că o ,,preocupare esenţială a MCTI este gestionarea eficientă a resurselor naţionale limitate", cum ar fi, de exemplu, planul de numerotaţie. Secretarul de stat a arătat că liberalizarea pieţei de telecomunicaţii are consecinţe şi asupra politicii guvernamentale în ceea ce priveşte serviciul universal, având în vedere necesitatea garantării accesului la serviciile telefonice pentru toţi cetăţenii României. ,,În această perioadă, MCTI lucrează la definirea liniilor directoare pentru a soluţiona această problemă şi la identificarea unor surse de finanţare care să asigure efectiv calitatea de serviciu universal pentru telefonie, mai ales pentru persoanele cu venituri modeste."

Gabriel Grecu, director general al Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii, a anunţat în prezentarea sa că, până la sfârşitul acestui an, aplicaţia pentru videoconferinţă (a cărei demonstraţie în timp real a putut fi urmărită în prima zi a târgului cu o conexiune între standul din expoziţie şi sediul MCTI) va fi extinsă, până la sfârşitul acestui an, în cel puţin alte 5 oraşe ale ţării, respectiv Timişoara, Cluj, Braşov, Constanţa şi Iaşi.

Au susţinut prezentări în cadrul conferinţei reprezentanţi ai: Mobifon, Mobilrom, Cosmorom, Alcatel Romania, Ericsson, KPNQwest, Cisco Systems, Nokia, Kathrein Romania, RDS, ANISP, Astral Telecom, UTI, CFR Electrica. Transelectrica, GeCAD.

Producţia de software în România
Masa rotundă ce a avut loc în 13 septembrie a fost moderată de Doina Banciu, consilier al ministrului CTI. Au prezentat punctele de vedere ale organismelor pe care le reprezintă: Adriana Ţicău, secretar de stat pentru TI, Varujan Pambuccian, preşedinte al Comisiei pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei de la Camera Deputaţilor, precum şi reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale: ARIES, ANIS, ATIC, ANISP.

Am putut afla de la Adriana Ţicău despre strategia MCTI şi etapele realizării acesteia, despre planul eEurope+ ce se adresează ţărilor candidate la UE, despre proiectele pilot şi licitaţiile organizate de minister, importanţa modernizării administraţiei publice, ca şi dorinţa ca exportul din industria de software românească să ajungă la 1 mld. $ până la sfârşitul anului 2004. Cum era de aşteptat, s-au făcut comentarii pe marginea ordonanţei privind scutirea de impozit a unor categorii de salariaţi din domeniul TI. Am remarcat punctul de vedere al deputatului Varujan Pambuccian: ,,Ordonanţa trebuie aplicată tuturor celor care lucrează în industria TI, aproximativ 6000 de persoane". Dintre ideile subliniate mai amintesc: sprijinirea unui sistem alternativ de învăţământ, care să asigure o pregătire de ultimă oră a studenţilor; necesitatea ca România să-şi creeze un nume în industria de software; necesitatea implicării mai active a MCTI în crearea pieţei TI pentru soluţiile locale; existenţa unor parteneriate strategice, care ar putea fi făcute cu India şi Israel.

Ideile şi obiectivele pe care le-au prezentat reprezentanţii asociaţilor profesionale au fost interesante, meritând multe dintre ele descrieri in extenso, spaţiul nu ne permite însă acest lucru. Vă sugerez însă măcar să meditaţi la cele de mai jos, opiniile putând să le transmiteţi, prin intermediul siturilor, însăşi asociaţiilor.

Vasile Baltac, preşedinte ATIC (www.atic.org.ro): ,,Suntem adepţii unor măsuri rapide şi de mare impact. O strategie de devoltare rapidă şi pe termen scurt a industriei de software în România ar trebui să cuprindă în afara unor măsuri legate de organizarea internă a industriei şi acţiuni guvernamentale, precum: acordarea în continuare de facilităţi pentru persoanele şi firmele angajate în producţia de software, adoptarea unei legislaţii a parcurilor tehnologice software care să acorde facilităţi investitorilor în producţia de software, stimularea consumului intern de software, creşterea cifrei de şcolarizare în învăţământul superior de specialitate, sprijinirea exportului de software prin înfiinţarea şi finanţarea de oficii de promovare a industriei de software din România în mai multe locaţii din SUA şi Europa de Vest, înfiinţarea unui fond special de creditare pentru firmele mici şi medii de software şi servicii TI, întărirea controlului privind folosirea neautorizată a programelor de calculator şi acţiuni de prevenire a atacurilor informatice generate din România".

Vlad Ţepelea, vicepreşedinte ANIS (www.anis.ro): ,,Progresul rapid către societatea informaţională reprezintă pentru România principala opţiune strategică de dezvoltare economică şi socială, de apropiere a nivelului de dezvoltare de acela al partenerilor din UE". Un rezumat al obiectivelor ANIS cuprinde: conştientizarea clasei politice, a specialiştilor din diverse domenii şi a opiniei publice asupra importanţei dezvoltării societăţii informaţionale în România, crearea unei noi ,,culturi" a comunicării, asigurarea legislaţiei şi a cadrului instituţional necesar dezvoltării societăţii informaţionale, dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii şi informatică, adaptarea administraţiei publice la societatea informaţională şi crearea unor noi servicii publice, dezvoltarea economiei bazate pe TI&C, creşterea rolului sistemului financiar-bancar, al cercetării&dezvoltării şi al educaţiei şi instruirii în societatea informaţională.

Gheorghe Şerban, director executiv ANISP (www.anisp.ro): ,,Asociaţia noastră are ca scop principal promovarea şi sprijinirea intereselor furnizorilor de servicii internet şi a serviciilor conexe în România şi cooperarea cu organismele

,Putem profita de recesiunea occidentală, care cred că va mai dura trei ani"

legal abilitate în promovarea cadrului legislativ adecvat dezvoltării industriei internet şi aducerii acesteia la standardele europene".

Despre obiectivele şi demersurile şi programele ARIES (www.aries.ro) puteţi citi în interviul realizat cu Alexandru Borcea, preşedintele asociaţiei

Şi, ultimul cuvânt am să i-l dau din nou deputatului Varujan Pambuccian: ,,Putem profita de recesiunea occidentală, care cred că va mai dura trei ani" - o oportunitate cu care nu ne putem întâlni oricând.

În paginile ce urmează veţi întâlni o rubrică nouă - SOFT ROMÂNESC, în care vom prezenta în fiecare număr câteva produse din paleta largă realizată de firmele locale de software.