Comentarii şi interviuri - PC Magazine Romania, Octombrie  2001

,,Dependenţa de internet devine o boală şi tratarea ei poate veni doar din interior, din voinţa fiecăruia"

MIHAELA NEVEANU
Psiholog

Poate crea internetul dependenţă?

Cristi Lucan

Mulţi utilizatori ai reţelei de internet simt o atracţie puternică şi deosebită, chiar fatală faţă de internet. Dorinţa de a-şi face cât mai mulţi prieteni sau de a afla diverse informaţii, îi determină pe mulţi să-şi petreacă nopţi întregi în faţa calculatorului. Însă trebuie făcută o delimitare clară între un interes sănătos faţă de internet şi o dependenţă patologică, care influenţează negativ capacitatea de muncă şi dezechilibrează sănătatea psihică.

PC Magazine: Cum s-ar putea defini dependenţa de internet?

Mihaela Neveanu: Psihologii consideră că dependenţa de internet este o dorinţă obsesivă de a fi mereu pe internet, de a fi online şi incapacitatea de a ieşi din reţea. Manifestarea este la fel ca şi la alte obsesii şi se întâlneşte la toate categoriile de persoane, indiferent de vârstă, sex sau statut social. Aceasta poate să fie mai pregnantă sau neaccentuată, depinde de fiecare individ în parte.

PC Magazine: Care sunt cauzele apariţiei acestei dependeţe?

Mihaela Neveanu: E foarte simplu, pentru a supravieţui individul are nevoie de informaţie, cum internetul este o sursă inepuizabilă, acesta devine un mediu excelent pentru satisfacerea nevoilor sale. Cum această satisfacere este rapidă, eficientă, comodă si atragătoare, cererea creşte din ce în ce mai mult până capătă aspect de dependenţă. Prin intermediul internetului, individul îşi satisface şi nevoile de comunicare şi de exprimare, folosind anonimatul conferit de chat. Ba mai mult prin dezvoltarea unor anumite servicii internet (e-commerce) care pot satisface trebuinţele materiale şi biologice, individul poate ajunge să se desprindă de lumea reală.

PC Magazine: Care este simptomatologia acestui fenomen?

Mihaela Neveanu: Simptomatologia se manifestă prin dorinţa obsesivă de verificare a e-mail-ului, nerăbdarea de a intra pe internet, nemulţumirea şi iritarea celor din jur pentru timpul petrecut şi banii cheltuiţi pe internet.

Dependenţa de internet poate fi observată luând în considerare timpul petrecut pe internet pentru a obţine satisfacţie (câteodata senzaţia de satisfacţie obţinută prin comunicarea în reţea este echivalentă cu o adevărată euforie), existenţa tendinţei de a nu mai folosi internetul sau măcar de a reduce timpul petrecut online.

Întreruperea sau reducerea timpului petrecut pe internet creează utilizatorului chiar o mică depresie care durează de la câteva zile până la o lună şi se exprimă prin stări de nelinişte şi agitaţie, monotonie, gânduri obsesive despre ce se mai întâmplă acum pe internet, fantezii şi închipuiri legate de internet, ba chiar se pot observa şi mişcări voluntare sau involuntare ale mâinilor care imită scrierea cu ajutorul tastelor. Aceste schimbări emoţionale care se petrec la individul care vrea să renunţe sau să reducă timpul petrecut ne indică clar dependenţa sa psihologică de internet.

PC Magazine: Care sunt repercursiunile în fază incipientă asupra individului?

Mihaela Neveanu: Se poate constata că utilizatorul devine nervos când este off-line sau nu se poate conecta, începe să mintă în legătură cu timpul petrecut pe internet şi, chiar mai mult, simte că acesta îi aduce probleme profesionale, financiare sau chiar de statut în relaţiile cu ceilalţi. Din caracteristicile menţionate anterior, un individ îşi poate da seama singur de propria dependenţă de internet. Dependenţa de internet poate fi comparată fără să exagerăm cu dependenţa de droguri, datorită efectelor avute asupra psihicului şi fizicului. Dependenţa de internet este comparată cu alte dependenţe deoarece mecanismul formării lor este acelaşi.

PC Magazine: Ce ar trebui să facă o persoană care este dependentă de internet?

Mihaela Neveanu: Dacă o persoană are manifestările enunţate anterior este clar că prezintă dependenţă de internet şi, în primul rând, este important să recunoască şi să îşi conştientizeze dependenţa şi apoi să încerce să-şi rezolve problema singură sau cu ajutorul celor apropiaţi sau chiar a specialiştilor, a psihologilor sau psihoterapeuţilor. O atitudine prea tolerantă faţă de problemele personale (adică negarea lor) îi transformă pe oameni în dependenţi de internet, deoarece nu se acceptă aşa cum sunt şi nu îşi acceptă nici problemele lor.

Soluţia constă în continuarea folosirii internetului dar la un nivel normal, permiţându-se eliminarea sindromului renunţării. Dacă s-a eliminat sindromul renunţării nu înseamnă că dependenţa nu se mai poate manifesta, ea se poate accentua oricând, totul depinde de voinţă.

PC Magazine: Ce se întâmplă dacă persoana îşi neglijează dependenţa?

Mihaela Neveanu: Dacă dependenţa nu este rezolvată, putem fi siguri că folosirea necontrolată şi excesivă a internetului este cauza nereuşitei şcolare şi profesionale şi a problemelor de comunicare apărute în relaţiile cu ceilalţi. Sindromul renunţării la internet provoacă utilizatorului scăderea sau dezechilibrarea activităţii sociale şi profesionale. Internetul de multe ori este folosit prea mult timp sau prea des faţă de cum a fost el conceput.

Activitatea socială, profesională, care era cândva importantă pentru individ, ba chiar şi relaxarea şi odihna, dispar sau se reduc din cauza utilizării excesive a internetului. Astfel apare epuizarea fizică şi mintală, se creează un mediu favorabil dezvoltării altor afecţiuni, metabolismul nu mai funcţioneză corect.

Internetul continuă să fie folosit chiar dacă oamenii încep să aibă probleme permanente pe plan fizic, psihologic, social, profesional. Cele mai bune exemple sunt somnul insuficient şi efectele sale, problemele de familie, întârzierile la întâlniri importante, o atitudine indiferentă faţă de obligaţiile si responsabilităţile profesionale, detaşarea faţă de realitate. Astfel dependenţa de internet devine o boală şi tratarea ei poate veni doar din interior, din voinţa fiecăruia.