Speranta

In primul rand, initiativele noastre au pornit de la aparitia acestui cadru institutional complet nou. Existenta unui Minister al Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei reprezinta un semnal foarte puternic ca acest guvern doreste ca ceea ce inseamna tehnologia informatiei sa fie un domeniu prioritar pentru guvern, nu doar declarativ. Atat primul ministru Adrian Nastase cat si eu, cred, am crezut si credem in continuare ca, fara o institutie care sa fie foarte puternica la nivelul guvernului, posibilitatea de a face ceva concret si cu forta este foarte mica. De aceea si structura ministerului are o componenta de comunicatii si, pentru prima data, o componenta de TI care este egala cu cea de comunicatii. Pana anul trecut toata lumea s-a ocupat de telefonie si de posta, dar nimeni nu s-a ocupat de TI si, din acest motiv, am si pornit organizarea de fapt a acestui minister. Intr-o intalnire pe care am avut-o cu o luna inainte de investitura, primul ministru mi-a aratat schita raportului Comisiei Europene, in care, la data respectiva, aparea pentru prima data o exprimare extrem de dura la adresa Romaniei: ,,Romania nu are resursele umane necesare pentru a discuta dosarul de telecomunicatii si informatica". Remarca m-a nemultumit extraordinar de tare si, astfel, prima masura pe care am luat-o a fost aceea de a aduce oameni care sa stie foarte bine sectorul, sa aiba cunostinte solide in TI. Cei care sunt aici impreuna cu cei care sunt pe partea de integrare europeana si relatii externe au inceput sa lucreze inca de atunci si au terminat draft-ul pentru pachetul de legi in TI, cel pe care eu m-am angajat in calitate de ministru ca-l vom termina in timp, si vom iesi cu el ca sa aratam ca ceea ce se spune despre Romania nu este adevarat.

Proiectul a fost distribuit tuturor celor care si-au aratat interesul, comunitatii de TI in principal, pentru a vedea care sunt observatiile acestora; l-am trimis si institutiilor din strainatate care au preocupari in acest domeniu, dand astfel un semnal foarte clar ca Romania poate sa fie o tara saraca, o tara cu probleme, dar in nici un caz nu este o tara care, asa cum spuneau cei de la Uniunea Europeana, nu are resurse umane. Inteligenta din aceasta tara nu a fost folosita, dar nici intr-un caz nu se poate spune ca nu exista, si semnalele pe care le avem pana la ora actuala sunt deosebit de favorabile.

Primele legi
Legea comertului electronic, legea semnaturii digitale si legislatia anti-frauda au fost cele trei legi pe care am crezut ca trebuie sa le dam imediat. Aveam nevoie de legislatia anti-frauda pentru a arata strainatatii ca noi nu incurajam si nu protejam pe cei care se ocupa cu furatul. Faptul ca nu a existat o legislatie a lasat la un moment dat impresia ca Romania nu este foarte decisa sa ia masuri ferme. Aceasta lege abordeaza doar partea tehnica anti-frauda, cea de pedepse penale urmeaza sa o stabileasca Ministerul Justitiei.
Comertul electronic era extraordinar de important pentru noi dintr-un motiv simplu: daca noi nu avem o lege a comertului electronic, o lege in care sa se prevada foarte clar regulile de desfasurare a unei asemenea activitati, sa se prevada foarte clar care sunt masurile de protejare atat a celor care sunt consumatori, cat si a celor care vand aceste bunuri, servicii, utilizand mijloace electronice, Romania risca sa fie exclusa din Europa. Nimeni nu incheie un contract cu o tara care nu respecta regulile jocului. Si regulile jocului in comert sunt foarte simple: ele trebuie sa aiba un cadru foarte clar, stabilit de lege, in care sa se defasoare, sa se prevada masurile de protejare atat ale consumatorului cat si ale furnizorului. Vom trata aceste fraude si aceste nereguli asa cum sunt ele tratate in Europa si in Statele Unite, pentru ca pachetul de legi l-am facut in stricta concordanta cu prevederile europene si cu legislatia americana. Fraude vor exista, exista si in tarile din Europa si in Statele Unite, dar trebuie sa se stie ca intentionam sa-i pedepsim pe toti cei care incalca aceste legi si modul in care ii vom pedepsi.

Acesta este primul pas pe care l-am parcurs, dar programul nostru pe TI este foarte amplu. El are ca principale obiective stabilirea unei politici clare la nivel national, pe de o parte, si pe de alta parte accelerarea proceselor de trecere la un nou tip de economie, o economie digitala, a structurilor pe care noi le putem influenta, ma refer aici la nivel guvernamental, administratie locala si cetatean. Daca dorim ca aceste cozi care sunt in Bucuresti la Administratia Financiara sa dispara, solutia nu este sa deschidem 25 de centre la fiecare sector din Bucuresti - pentru a permite celor care-si platesc taxele sa o faca intr-un mod decent si civilizat - ci in posibilitatea de a avea mijloace de plata electronice si solutii de tehnologie a informatiei, care vor contribui la eliminarea birocratiei.

Investitii nu doar de dragul investitiilor
Atat la nivelul guvernului cat si la nivelul primului ministru exista o dorinta de a cheltui banul public cu foarte mare atentie. Mai mult, as vrea sa renuntam la cumpararea calculatorului si a imprimantei cu bucata si sa trecem la achizitia de platforme, de programe. Nu credem ca din bugetul statului trebuie cheltuiti bani pentru achizitii la bucata, care sunt ineficiente, foarte scumpe si, mai mult, nu sunt potrivite cu o strategie la nivel national. Nu cred ca Romania are nevoie de 27 de retele paralele din bani publici, nu cred ca Romania are nevoie de 27 de solutii diferite, ci are nevoie de o platforma de TI integrata, la nivel national. Din acest punct de vedere, ne vom indeplini rolul de minister care coordoneaza o strategie la nivel national si vom fi extraordinar de atenti la ceea ce inseamna derularea proiectelor de TI. Vom trece la acest program de e-government, la ,,ghiseul electronic" pentru cetatean, si vom implementa acest program intr-un mod profesionist. Vom incepe cu pasii pe care ni-i vom permite. Sumele pe care ne asteptam sa le cheltuim de la buget vor fi foarte mici. In schimb, suntem extraordinar de deschisi si foarte interesati in finantari. Cei care vor sa fie parteneri ai Guvernului Romaniei in derularea unor proiecte mari trebuie sa stie ca ne asteptam sa vina cu finantari. Le oferim un numar de ani rezonabil, astfel incat sa dovedeasca faptul ca pot si merita sa fie parteneri ai Guvernului Romaniei, ca sunt dispusi sa finanteze proiectele de dezvoltare ale Romaniei.

Educatia, o componenta ce nu poate fi neglijata
Dorim sa ne implicam si in domeniul educational din punct de vedere TI, in colaborare cu Ministerul Educatiei Nationale si nu numai. Intentionam sa organizam o serie de evenimente de tipul conferintelor, cu o durata de doua-trei zile, in marile centre universitare ale tarii, in care, in cadrul programelor de finantare externa, sa aducem specialistii din domeniul internetului, al comertului electronic, al e-business-ului, care sa le spuna studentilor, profesorilor, celor care sunt interesati de acest fenomen, care este tendinta la ora actuala in lume. Aceste evenimente vor fi organizate de marile firme de TI, interesate sa faca toate eforturile ca sa aduca specialistii, pe care pana acum ii stim doar din reviste sau ziare, care sa prezinte ceea ce se intampla in lumea tehnologiei informatiei.

Avem un program care se cheama ,,15.000 de calculatoare - 15.000 de scoli conectate la internet". Credem ca scolile au nevoie de un acces la informatie rapid, iar internetul este singura posibilitate de a avea acest acces la informatie, banci de date, biblioteci virtuale s.a.m.d., si dorim sa aratam ca si cei care traiesc in mediul rural pot sa aiba acces la aceleasi conditii ca si cei din mediul urban.

Punem si calculatoare, probabil o sa incercam sa asfaltam si drumurile, si alte asemenea lucruri; foarte multi au cerut sa-si puna retele de cablu si in mediul rural. Si au succes, desi costurile sunt de zece ori mai mari decat in mediul urban.

In etapa urmatoare dorim sa ajungem la o retea de calculatoare in fiecare scoala. Deja sunt foarte multi interesati in finantare, si vom alege solutia cea mai buna, care trebuie sa fie cea mai rapida si cu costurile bugetare cele mai reduse.

Vom deschide centre de training in TI pentru profesorii preuniversitari. Daca cei din mediul universitar au mai avut acces la informatii de o anumita factura, au mai participat la conferinte, sunt mai la curent cu ceea ce se intampla in TI, pentru cei din mediul preuniversitar este o tragedie. Am discutat cu doamna ministru Andronescu ca sa ii sprijinim in a deschide centre de prezentari pentru cei care sunt profesori in TI, si ne gandim foarte serios sa punem profesorilor si conditia de absolvire a unui asemenea curs. Dorim sa oferim aceste facilitati, dar trebuie sa fim siguri ca elevii vor fi beneficiarii acestor programe de instruire pe care le vom face pentru profesori.

Nu e timp de pierdut
Eu m-am angajat ca in luna ianuarie vom da pachetul de legi in TI. Ne-am consultat si cu cu cei care vor face parte din comisia speciala a Parlamentului pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei. Mai lipseste partea referitoare la modificarea codului penal. Ceea ce ne-am propus sa facem pana la 30 ianuarie, am terminat la 30 decembrie.

Putem astepta sa trecem legile prin Parlament, dar credem ca fiecare luna pe care o pierdem in acest domeniu ne aduce prejudicii enorme. Si atunci, de comun acord cu cei din Parlament, ne-am descis sa le dam sub forma unor ordonante de urgenta in perioada 16-22 ianuarie.

Ce facem cu specialistii
In privinta stavilirii exodului de specialisti, la ora actuala avem doua proiecte, la nivel de concept, pe care dorim sa le promovam. Unul se refera la constituirea unor centre de TI puternice in anumite zone unde exista centre universitare importante. Avem prioritati in zonele unde avem o puternica problema sociala, avem prioritati in zonele unde avem probleme datorate caracterului nou industrial.

Vom acorda facilitati pentru cei care fac investitii pur in TI, cei care au ca unic obiect de activitate cercetarea, dezvoltarea, productia si comercializarea de produse de comunicatii si TI. Mecanismul pe care-l avem in vedere este urmatorul: pentru firma respectiva statul intra cu cota parte, cu contravaloarea spatiului in capitalul social, iar firma se angajeaza ca investeste un milion de dolari. La indeplinirea investitiei i se transfera fara bani, cu titlu gratuit, cota parte. De ce facem acest lucru? Pentru ca vrem sa fim siguri ca nu dam gratis aceste spatii, fara sa ne indeplinim scopul pentru care le si dam gratuit, si nu vor fi acolo depozite de cafea, tigari si alcool. Daca reprezentantul statului la firma respectiva va constata ca planul investitional de un milion de dolari a fost indeplinit, se va face transferul gratuit, proprietatea deplina asupra spatiului respectiv, fiind puse si niste conditii asiguratorii de mentinere a activitatii un numar de ani.

Am discutat mult cu domnul Mihai Tanasescu, ministrul finantelor, care doreste foarte mult si domnia sa, sa rezolvam o problema care este foarte neplacuta pentru cei din TI - impozitul pe salariu. Nu am stabilit inca solutia, exista mai multe variante. Una dintre ele vizeaza impozitarea doar cu 5% a salariilor de peste 500 de $. Exista propunerea ca toti cei care lucreaza in domeniul comunicatiilor si al tehnologiei informatiei si au pana in 30 de ani sa nu plateasca taxe si impozite pe salarii. Exista si o problema tehnica: datorita impozitului pe venitul global nu pot fi acordate facilitati pentru o anumita categorie de salariati. Ar complica extraordinar problema. Probabil ca una din variantele care la ora actuala rezista si sta in picioare este urmatoarea: tu-ti platesti taxele integral si statul iti da inapoi cat trebuie sa-ti dea, 50%, 75% din total. Exista insa si dezavantaje, unul dintre ele este cel al intarzierii, dar si avantajul existentei unui mecanism transparent. Nu s-a decis inca solutia, oricum intentionam sa facem ceva in aceasta directie.

A consemnat Mihaela Carstea

Domnul Dan Nica este Ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei in Guvernul Adrian Nastase. A absolvit Facultatea de Electronica si Telecomunicatii din Iasi. In perioada 1991-1996 a fost director al Romtelecom Galati.

Este, din noiembrie 1996, membru al Grupului Parlamentar al PDSR. In legislatura precedenta a fost membru in Comisia pentru industrii si servicii, vicepresedinte al Grupului parmanetar pentru intreprinderi mici si mijlocii, membru al grupurilor parlamentare de prietenie cu RA Egipt, RA Siria si Suedia.

Este initiatorul urmatoarelor propuneri legislative:

1. PL 391/1997 Propunerea legislativa privind Legea Intreprinderilor Mici si Mijlocii
2. PL 245/1999 Propunerea legislativa pentru completarea art.6 din Legea nr.53/1992 privind protectia speciala a persoanelor handicapate.
3. PL 321/2000 Propunere legislativa privind stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor din intravilanul unor localitati din Delta Dunarii.